Alegeri SUA. Harris și Trump, „umăr la umăr”. Care au fost cele mai strânse alegeri pentru Casa Albă? Cetățenii americani vor vota, marți, 5 noiembrie, pentru a-l desemna pe npul președinte al Statelor Unite.
Alegeri SUA. Harris și Trump, „umăr la umăr”. Care au fost cele mai strânse alegeri pentru Casa Albă?
Lupta electorală din acest an se anunță extrem de încinsă, de echilibrată, în condițiile în care sondajele de până acum îi arată pe cei doi candidați principali, actualu vicepreședinte, democrata Kamala Harris și republicanul Donald Trump, ca fiind aproape la egalitate perfectă în intențiile de vot.
Dar, în contextul sistemului electoral atipic american, singura democrație a lumii în care votul popular este indirect, iar fiecare stat al federației are alocat un anumit număr de electori, rezultatul final este imprevizibil.
De-a lungul istoriei scrutinului prezidențial din SUA, au existat câteva alegeri în care lupta a fost decisă „la mustață”.
Mai mult, au fost și trei cazuri în care candidatul care a luat cele mai multe voturi populare, n-a fost și cel care a devenit președinte, fiind învins în privința numărului total de electori.
În epoca contemporană, prima luptă „la baionetă” a avut loc în alegerile prezidențiale desfășurate la 8 noiembrie 1960.
Citește și: Alegeri SUA. INTERVIU Cine va câștiga: Kamala Harris sau Donald Trump? „Avem o polarizare perfectă”
Atunci, democratul John F. Kennedy l-a învins la limită pe republicanul Richard M. Nixon, care a fost vicepreședinte în timpul celor două mandate ale lui Dwight D. Eisenhower, 1952 - 1960.
Kennedy a beneficiat la votul popular, în cadrul unei competiții electorale extrem de strânse, de 34.227.096 de voturi, față de 34.107.646, diferența fiind de doar 119.450 de voturi.
E drept, în privința numărul de electori, JFK s-a impus cu un scor mai categoric, de 303 electori, față de 219 ai contracandidatului, conform britannica.com.
În 1888, republicanul Benjamin Harrison a devenit primul președinte care a câștigat alegerile, deși a pierdut la votul popular - Foto: arhiva
John F. Kennedy a devenit, astfel, cea mai tânără persoană aleasă vreodată președinte al SUA, la 43 de ani.
El avea să fie asasinat, însă, în Dallas, la 22 noiembrie 1963, rolul de președinte fiind lut de vicepreședintele său, Lyndon B. Johnson, are va și câștiga următoarele alegeri, cele din 1964.
La rândul său, Nixon va deveni titularul Biroului Oval în 1968, dar va fi nevoit să demisioneze, în timpul celui de-al doilea său mandat, în 1974, din cauza a ceea ce s-a numit „Afacerea Watergate”.
Anul 2000 a adus și cele mai strânse alegeri din istoria SUA. Câștigătorul de atunci, republicanul George W Bush, a fost decis de Curtea Supremă, aceasta fiind și singura dată când s-a întâmplat ca președintele să fie stabilit în baza hotărârii judecătorilor, conform BBC News.
În ziua alegerilor, pe 7 noiembrie 2000, contracandidatul lui Bush jr., democratul Al Gore - care fusese vicepreședintele lui Bill Clinton timp de 8 ani, a câștigat votul popular, cu o diferență de 543.895 voturi (50.992.335 pentru Al Gore și 50.455.156 pentru Bush). dar scorul era unul foarte strâns în colegiile electorale.
Totul depindea de statul Florida - al cărui guvernator era chiar fratele lui Bush - care avea 25 de voturi electorale. Cursa a fost suficient de strânsă ca să ducă la o renumărare a voturilor.
În plus, echipa lui Gore cerut ca renumărarea să se facă manual, în patru districte. Așteptarea a durat aproape cinci săptămâni.
Abia pe 12 decembrie, Curtea Supremă a SUA a decis ca Bush să meargă la Casa Albă, cu un vot de 5 la 4, în contextul în care Curtea era oricum dominată de republicani.
Citește și: SONDAJ SUA Trump și Kamala Harris, de nedespărțit. Urmează 8 zile care vor schimba soarta planetei
Astfel, George W. Bush a câștigat alegerile cu 271 de electori la 266, fiind al doilea președinte care ajungea la Casa Albă, deși pierduse la votul popular.
Primul fusese democratul Grover Cleveland, care a candidat, de pe poziția de președinte în funcție, la alegerile din 1888, contra republicanului Benjamin Harrison.
Deși Cleveland l-a înfrânt pe Harrison la votul popular cu peste 90.000 de voturi, a fost înfrânt în Colegiul Electoral, cu 233 de voturi la 168. Totuși, Cleveland s-a întors la preşedinţie la următoarele alegeri, în 1892.
George W. Bush a devenit președintele SUA, în 2000, după cele mai strânse alegeri din istoria țării - Foto: Profimedia Images
De asemenea, ceva mai devreme, în 1876, a fost nevoie de patru luni pentru a anunța un câștigător al alegerilor prezidențiale, acesta fiind și recordul absolut în această privință.
Alegerile de atunci au fost ținute pe 7 noiembrie, iar republicanul Rutherford B. Hayes a fost declarat, finalmente, învingător în fața democratului Samuel Tilden, deși aceasta obținuse cu peste 200.000 de voturi mai mult.
Dar Tilden avea nevoie de 185 de voturi în Colegiul Electoral, obținând doar 184, iar Hayes 165. Au fost disputate 20 de voturi în Florida, Louisiana, Oregon şi South Carolina. Congresul a înfiinţat o comisie alcătuită din reprezentanţi ai ambelor părţi, pentru a hotărî învingătorul.
La 2 martie, cu trei zile înainte de învestire, comisia l-a ales președinte pe Hayes, în urma unui compromis acceptat de democraţi, în schimbul promisiunii retragerii trupelor din Sud.
Mult mai aproape de noi, la al 58-lea scrutin prezidențial american, care a avut loc pe 8 noiembrie 2016.
Citește și: Kamala Harris și Donald Trump, la egalitate în statele cheie pentru alegerile prezidențiale din SUA
Atunci, miliardarul republican Donald Trump a ieșit învingător în fața fostei secretare de stat și Prime Doamne a Americii, democrata Hillary Clinton, deși aceasta din urmă a obținut mai multe voturi populare.
Astfel, Hillary Clinton a fost votată de 65.853.514 de americani, adică 48,2%, pe când Donald Trump de 62.984.828 de americani, adică 46.1%.
În schimb, Donald Trump a adunat 304 electori, față de doar cei 227 ai lui Clinton, devenind al 45-la președinte american și al treilea care ajungea la Casa Albă deși pierduse la votul popular.
Rămâne de văzut ce se va întâmpla cu ocazia acestor alegeri și ce fel de record s-ar putea stabili în confruntarea electorală Kamala Harris vs. Donald Trump.
