Adio Schengen pentru România! Extrema dreaptă din Austria, anti-migrație, anti-UE, dar pro-Rusia obține avansuri record în alegerile locale. Acest rezultat vine la doar două săptămâni după ce FPO a câștigat alegerile parlamentare federale, conform unui raport AFP.
Adio Schengen pentru România! Extrema dreaptă din Austria obține avansuri record în alegerile locale
La alegerile locale din Vorarlberg, un mic land situat între Lacul Constance și regiunea de schi Arlberg, FPO a înregistrat o creștere de 14 puncte procentuale, obținând aproximativ 28% din voturi, conform rezultatelor preliminare.
Partidul Popular Austriac (OVP), conservator și condus de guvernatorul landului, Markus Wallner, a ocupat prima poziție, dar a suferit o pierdere de 5 puncte procentuale, ajungând la aproximativ 38%.
Verzii, care au fost parte a coaliției cu OVP în parlamentul de la Viena, au obținut 12%, în timp ce social-democrații (SPO) și liberalii NEOS au primit câte aproximativ 9% din voturi.
Citește și: Austria trântește „ușa Schengen” în nasul României. Karner: NEIN! Românii, umiliți iar de Viena
Rezultatul alegerilor regionale de duminică semnalează un sprijin puternic pentru FPO, avansurile acestuia fiind aliniate cu tendințele de creștere a extremei drepte în alte părți ale Europei de Vest, inclusiv în Olanda, Italia, Germania și Franța.
Extremiștii, în fruntea preferințelor electoratului dar izolați pe scena politică
Este puțin probabil ca succesul său local, de după alegerile naționale, să influențeze direct formarea următorului guvern federal austriac. În ciuda victoriei la alegerile parlamentare de la sfârșitul lunii septembrie, toate celelalte formațiuni au exclus până acum o coaliție cu FPO sub conducerea liderului Herbert Kickl.
Fostul cancelar și liderul OVP, Karl Nehammer, va juca un rol cheie în discuțiile exploratorii dintre partidele parlamentare pentru formarea unei coaliții, discuții care vor începe marți la Viena.
Citește și: Orban dă cu pumnul în masă pentru aderarea la Schengen a României în 2024. Ultimatum dat Austriei
Dacă OVP continuă să refuze colaborarea cu FPO, ar putea opta pentru o coaliție cu social-democrații și, eventual, cu liberalii NEOS.
Spre deosebire de Nehammer, liderul landului Vorarlberg, Markus Wallner, nu a exclus cooperarea între OVP și FPO după alegeri. Ambele partide împărtășesc o poziție puternică anti-migrație și critici severe față de politica de mediu a Verzilor.
Între timp, liderul FPO, Herbert Kickl, consideră rezultatul din Vorarlberg ca pe un vot de încredere pentru ambițiile sale de a deveni cancelar.
Citește și: Cum poate fi obligată Austria să ne lase în Schengen? Lecția pe care ne-o dau navetiștii din Ungaria
„Este un semn clar din partea cetățenilor” către partidele de la Viena, care „nu lucrează pentru transformarea politică, ci se joacă cu o coaliție experimentală de învinși pentru a-și menține puterea”, a declarat el.
Austria va bloca din nou aderarea României la Schengen
Austria își va menține vetoul împotriva României, invocând din nou probleme legate de migrația ilegală. Ministrul de interne austriac, Gerhard Karner, a declarat că „nu a venit încă momentul” pentru extinderea Schengen.
Înaintea reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne (JAI) din Luxemburg, Karner a declarat că, deși s-au făcut progrese în controlul granițelor, „nu suntem încă la capătul drumului”.
Citește și: România pierde duminică orice speranță la Schengen. Ce se întâmplă în Austria e unic în istorie
România rămâne astfel blocată la porțile Schengen, în ciuda îndeplinirii criteriilor tehnice încă din 2011.
Citește și: România pierde duminică orice speranță la Schengen. Ce se întâmplă în Austria e unic în istorie
Datele FRONTEX contrazic Austria
În același timp, datele publicate de agenția europeană FRONTEX arată o scădere considerabilă a migrației ilegale în Europa, cu o reducere de 39% a trecerilor ilegale de frontieră în primele opt luni din 2024.
Cele mai mari scăderi au fost înregistrate pe rutele din Balcanii de Vest și Mediterana Centrală, iar România nu este considerată un punct vulnerabil în acest sens.
Principalele rute migratorii
Mediterana Centrală: Ruta cea mai activă către Uniunea Europeană a înregistrat o reducere de 64%, cu 41.250 de cazuri de treceri ilegale raportate.
Această scădere a fost influențată de măsurile preventive implementate de Tunisia, Libia și Turcia, precum și de acordurile încheiate de Uniunea Europeană cu aceste state pentru gestionarea migrației.
Balcanii de Vest: Această rută a înregistrat una dintre cele mai mari reduceri, cu un număr de treceri neregulamentare scăzut cu 77%, ajungând la 14.669 de cazuri.
Mediterana de Est: În contrast, ruta Mediteranei de Est a cunoscut o creștere de 39%, cu 37.163 de treceri raportate. Contrabandiștii folosesc tot mai frecvent bărci rapide pentru a evita detectarea în insulele grecești.
Africa de Vest: Ruta către Insulele Canare a înregistrat o creștere fără precedent de 123%, cu peste 25.500 de sosiri înregistrate până la sfârșitul lunii august 2024.
Frontiera terestră estică: A cunoscut cea mai mare creștere procentuală, de 193%, cu 11.270 de cazuri de treceri ilegale. În mare parte din această zonă vin refugiații ucraineni care fug din calea războiului, migranți somalezi și sirieni.
Canalul Mânecii: Trecerea acestui traseu a înregistrat o creștere de 13%, cu 41.078 de detectări.
Naționalitățile predominante de migranți ilegali care ajung în Europa
Migranții ilegali provin în mare parte din Siria, Mali și Afganistan, Maroc, Ucraina.
