Întrucât kurzii din Irak au obținut autoguvernarea și au politici externe și de securitate independente, iar șiiții conduc Bagdadul divizat între elementele pro și anti-Iran, campania lansată s-a concentrat asupra revendicării sunnite.
Teritoriul locuit de sunniți se întinde în provinciile centrale și de vest ale Irakului, unde au început deja acțiuni „proprii”. De exemplu, săptămâna trecută, liderii sunniți locali au deschis prima trecere terestră între Irak și Arabia Saudită în provincia vestică Anbar.
Adunarea de la Irbil a făcut presiuni pentru emergența unui stat sunnit în Irak care va înființa legături diplomatice și economice depline cu Israelul.
Citește și
Premierul Israelului a dezvăluit la ONU trei unități nucleare secrete ale Iranului
Copiii ISIS abandonați în taberele din Siria. Nimeni nu vrea repatrierea lor
Deși șiiții sunt majoritari în Irak, cei 10 milioane de sunniți și 9 milioane de kurzi reprezintă 45% din populație.
Ambele comunități s-au pronunțat în favoarea aderării la acordurile Abraham semnate de SUA, Israel, Emiratele Arabe Unite și Bahrain acum un an.
Irakul a fost oficial în război cu Israelul de la înființarea statului evreiesc în 1948. Soldații irakieni au luptat în trei războaie arabe succesive împotriva Israelului.
După ce sionismul a devenit o crimă pedepsită cu moartea în Irak, între 1950 și 1952, peste 100.000 de evrei irakieni au emigrat în Israel ca parte a Operațiunii Ezra și Neemia.
Premierul Naftali Bennett a declarat că „Israelul întinde mâna cu pace sutelor de personalități publice irakiene, sunniți și șiiți, adunați ieri pentru a cere pacea cu Israelul”.
El a subliniat: „Aceasta este o chemare care vine de jos și nu de sus, de la popor și nu de la guvern, iar recunoașterea nedreptății istorice făcute evreilor din Irak este deosebit de importantă”.
