Cele două atacuri jihadiste au fost executate aproape simultan pe aeroportul internaţional Zaventem şi în staţia de metrou Maelbeek, situată la numai câteva sute de metri de sediul principal al Comisiei Europene.
Primul atentat, la aeroport
În jurul orei locale 08.00 (7.00 GMT), doi kamikaze şi-au detonat centurile explozive în terminalul aeroportului, ei fiind iniţial însoţiţi de un al treilea terorist care a fugit şi care a fost capturat două săptămâni mai târziu. Deflagraţiile s-au produs în zona de plecări a aeroportului şi au ucis 16 oameni, informează Agerpres.
Radioteleviziunea VRT din Belgia relata că multe dintre persoanele din aeroport erau rănite la picioare, sugerând că a fost vorba despre o bombă ascunsă într-un bagaj aflat pe podea. De asemenea, declaraţiile martorilor indicau aceeaşi probabilitate, deoarece unele dintre victime au avut picioarele practic spulberate. Un lucrător la serviciul de securitate a bagajelor pe aeroportul Zaventem, Alphonse Youla, declara că, înainte de explozia primei bombe, a auzit un bărbat strigând ceva în limba arabă.
În 2020, poliția din Marea Britanie a făcut 185 de arestări pentru terorism. Trei atacuri, dejucate
Al doilea atentat kamikaze, la staţia de metrou Maelbeek
Aproximativ o oră mai târziu, la ora locală 09.11 (8.11 GMT), un alt jihadist a lansat un atac sinucigaş la staţia de metrou Maelbeek, unde au murit 16 oameni şi peste o sută au fost răniţi.
Transportul public din Bruxelles a fost complet oprit, aeroportul şi principalele gări feroviare din oraş au fost închise şi măsurile de securitate au fost consolidate în mai multe metropole europene. Autorităţile belgiene au ridicat la maximum nivelul de alertă antiteroristă pe tot teritoriul belgian. Ministrul de interne, Jan Jambon, a anunţat trei zile de doliu naţional.
14 persoane, arestate în Danemarca și Germania pentru „islamism militant”. Pregăteau un atac
Atentatele, revendicate de Gruparea jihadistă Statul Islamic
Atentatele au fost revendicate de Gruparea jihadistă Statul Islamic, aceeaşi celulă jihadistă franco-belgiană care a fost la originea atacurilor din 13 noiembrie 2015, în cartierul Molenbeek din Paris, soldate cu 130 de morţi. Atentatele din Bruxelles au fost comise după ce, la 18 martie 2016, Salah Abdeslam, un francez de origine marocană, singurul supravieţuitor al atentatelor din Paris, a fost arestat. Pe numele său fusese emis un mandat de arestare internaţional, iar acesta a fost reţinut chiar la Molenbeek, cartierul unde locuia şi de unde provin mulţi dintre suspecţii implicaţi în atentatele de la Paris şi de la Bruxelles. El a fost predat Franţei şi inculpat.
Autorii celui mai grav atentat din istoria ţării sunt Najim Laachraoui, din Schaerbeek, şi fraţii Ibrahim şi Khalid El Bakraoui, din Laeken. Ei au fost identificaţi oficial de Parchetul federal, la 24 martie 2016.
Najim Laachraoui, unul dintre cei doi jihadişti care s-au aruncat în aer la aeroportul din Zaventem, a lucrat acolo ca angajat temporar până la sfârşitul anului 2012, cu câteva luni înainte de a pleca în Siria, informa, la 4 aprilie 2016, postul de televiziune flamand VTM, citat de AFP. În vârstă de 24 de ani, Najim Laachraoui, licenţiat în electronică, este considerat artizanul atacurilor din Bruxelles, dar şi de la Paris, din noiembrie 2015. Potrivit Parchetului federal belgian, în februarie 2013 el a plecat în Siria, unde s-a alăturat organizaţiei Statul Islamic (SI), care a revendicat aceste două atentate.
Responsabil pentru atacul din staţia de metrou Maelbeek a fost Khalid El Bakraoui, în vârstă de 27 de ani, de naţionalitate belgiană. Fratele acestuia, Ibrahim El Bakraoui, în vârstă de 29 de ani, s-a aruncat în aer pe aeroportul Zaventem din Bruxelles, împreună cu Laachraoui.
Mohamed Abrini, "bărbatul cu pălărie"
La 9 aprilie 2016, Procuratura federală a Belgiei anunţa că belgiano-marocanul Mohamed Abrini a recunoscut că este "bărbatul cu pălărie" de pe aeroportul internaţional Zaventem din Bruxelles, adică cel de-al treilea membru al comandoului care a comis dublul atentat de la aeroport, potrivit Reuters. Abrini a fost arestat la această dată, la Bruxelles, şi inculpat pentru "asasinate teroriste" şi "participare la activităţile unei grupări teroriste". El i-a însoţit pe cei doi kamikaze care şi-au activat centurile cu explozivi, fiind suspectat, de asemenea, că a asigurat logistica atentatelor de la Paris şi de la Saint-Denis, din 13 noiembrie 2015.
La aproape două săptămâni de la tragedie, ministerul belgian al Sănătăţii Publice informa că 66 de persoane rănite în dublul atentat rămân spitalizate, dintre care 37 - în unităţile de terapie intensivă şi 26 - în centrele specializate pentru arsuri.
Aeroportul internaţional din capitala belgiană a fost redeschis la 4 aprilie 2016, la 12 zile după atentate, iar primul dintre cele trei zboruri stabilite pentru această zi a avut ca destinaţie oraşul Faro din Portugalia.
La 6 decembrie 2016, Zakaria Boufassil, un belgian de 26 de ani, care fusese arestat la 15 aprilie pe aeroportul londonez Gatwick, a fost declarat vinovat de un tribunal britanic pentru sprijin financiar oferit lui Mohammed Abrini, supranumit "omul cu pălărie".
La un an de la atacuri, acestea erau încă neelucidate pe deplin, autorităţile nereuşind încă să stabilească identitatea creierului atacurilor şi nici locul unde se ascundea cel care a confecţionat explozibilii, după cum relata agenţia EFE într-un reportaj.
În iunie 2017, poliţia belgiană a reţinut 12 persoane în legătură cu atentatele, după o serie de percheziţii efectuate în 14 locuinţe situate în şase districte din zona metropolitană Bruxelles: Evere, Saint-Gilles, Haren şi Bruxelles-Ville (câte o percheziţie), Laeken (două percheziţii) şi Schaerbeek (opt percheziţii): ''Douăsprezece persoane au fost private de libertate şi reţinute de poliţia judiciară federală din Bruxelles pentru audieri circumstanţiale. Judecătorul de instrucţie va decide în orele următoare eventuala menţinere în detenţie. Nicio altă informaţie nu va fi comunicată, în interesul anchetei în curs'', se menţiona într-un comunicat al Parchetului belgian.
În august 2017, Ahmad Alkhald, un responsabil sirian al grupării jihadiste Statul Islamic (SI), suspectat a fi fost principalul artificier al celulei teroriste al atentatelor din Bruxelles (22 martie 2016) şi Paris (13 octombrie 2015) a fost inclus, de Statele Unite ale Americii, pe lista "teroriştilor internaţionali". Decizia impune îngheţarea tuturor bunurilor lui Alkhald care se află sub jurisdicţie americană şi interzice orice comunicare între el şi cetăţeni americani, preciza un comunicat al Departamentului de Stat al SUA. De asemenea, pe numele lui Ahmad Alkhald a fost emis un mandat de arestare francez.
În februarie 2018, serviciile de informaţii franceze apreciau că belgiano-marocanul Oussama Atar, considerat că ar fi creierul atentatelor teroriste de la Paris şi Bruxelles, ar fi decedat în urmă cu câteva săptămâni în zona de conflict siriano-irakiană, după cum relata publicaţia belgiană Le Soir, citând postul de televiziune francez BFMTV. Oussama Atar, văr al fraţilor El Bakraoui, era suspectat că a recrutat patru membrii ai comandourilor ce au semănat moarte la Paris şi i-a consiliat din Siria.
De asemenea, era suspectat a fi avut un rol major în organizarea atentatelor de la Bruxelles, inclusiv în confecţionarea dispozitivelor explozive care au curmat viaţa a 32 de persoane. Oussama Atar fusese arestat, în 2005, în Irak şi condamnat la zece ani de închisoare pentru lupta dusă împotriva trupelor internaţionale de coaliţie, şi eliberat, în 2010, din motive medicale, în urma unui amplu proces, potrivit Le Soir.
Nivelul de alertă teroristă în Belgia, ridicat după aproape doi ani
La un an şi zece luni după atacuri, la 22 ianuarie 2018, Belgia şi-a redus nivelul de alertă privind ameninţarea teroristă. Premierul belgian Charles Michel a declarat, într-o conferinţă de preă, că nivelul de alertă de securitate a fost coborât de la 3 la 2 (pe o scară maximă până la 4), ceea ce indică un risc mediu de atac terorist, subliniind: ''Însă nivelul general 2 nu este acelaşi cu nivelul 2 de dinainte de atacuri''.
În iunie 2018, tunisianul Sofien Ayari, în vârstă de 24 de ani, a fost pus oficial sub acuzare în legătură cu atacurile din Bruxelles pentru "participare la activităţile unei organizaţii teroriste", a anunţat procuratura federală belgiană într-o declaraţie dată publicităţii la 1 iunie. Acesta era un complice al presupusului terorist Salah Abdeslam. Ambii au fost arestaţi la Molenbeek, cu patru zile înaintea atentatelor din 22 martie, într-u un raid al poliţiei la un apartament dintr-o suburbie a Bruxellesului, şi au fost condamnaţi la 20 de ani de închisoare.
În noiembrie 2019, Ministerul Public francez a solicitat trimiterea în judecată, pentru complicitate, a mai mai multor presupuşi membri ai celulei jihadiste franco-belgiene aflate la originea atentatelor din 22 martie 2016 de la Bruxelles - Sofien Ayari, Osama Krayem, Mohamed Abrini şi Mohamed Bakkali - în ancheta privind atentatele din 13 noiembrie din Paris.
În atentatele din Bruxelles, au fost răniţi şi patru cetăţeni români, între care un minor. Guvernul României a decis ca data de 24 martie 2016, să fie declarată zi de doliu naţional în ţara noastră, în semn de solidaritate cu victimele atentatelor de la Bruxelles. Drapelele au fost coborâte în bernă.
