În punctul de vedere semnat de purtătorul de cuvânt Vasile Bănescu Biserica acuză faptul că în Legile Educației se promovează „ideologia de gen” și se încurajează promovarea diversității sexuale, iar transgenderism-ul este o „realitate în răspăr cu realitatea”.
BOR se leagă de un pasaj mai degrabă convențional din legea educației care spune că „principiul libertății de gândire și al independenței față de ideologii, dogme religioase și doctrine politice”.
De aici, BOR spune că dogmele religioase sunt luate în răspăr.
Cum BOR nu indică paragrafele care au deranjat din Legea Educației, putem doar să bănuim:
Sistemul de învăţământ preuniversitar are la bază următoarele valori:
b) Diversitatea - respectarea şi valorizarea diferitelor perspective culturale, etnice, identitare, a sensibilităţii şi empatiei, alături de întărirea şi pozitivarea imaginii de sine individuale şi colective;
Personalul didactic are următoarele obligații
e) promovarea diversităţii, ca resursă de învăţare, pentru a genera elevilor atitudini incluzive şi tolerante;
Articolul 11. În unităţile de învăţământ preuniversitar şi în toate spaţiile destinate educaţiei şi formării profesionale, precum şi în cadrul activităţilor desfăşurate în mediul online de unităţile de învăţământ preuniversitar, sunt interzise discriminările pe criterii de vârstă, etnie, sex, origine socială, orientare politică sau religioasă, orientare sexuală sau alte tipuri de discriminare, inclusiv segregarea şcolară prin concentrarea elevilor în anumite spaţii şcolare, săli de clasă, clădiri, structuri, bănci sau activităţi şi comportamente care încalcă sau favorizează încălcarea normelor de moralitate/conduită,
Despre ideoolgia de gen nu se vorbește deloc în Legea educației propusă de Ligia Deca.
De asemenea, BOR s-a simțit jignită defaptulă că dogma religioasă e prezentată într-un cintext peiorativ.
Comunicatul integral al BOR
„Poziția Bisericii Ortodoxe Române și a celorlalte culte religioase din România (care au transmis recent o „Adresă comună” ministrului Educației), poziție față de problema ideologiei în general și, în context, a „ideologiei de gen”, propuse fără discernământ spre introducere în noile legi ale învățământului, în special, este una limpede și constant exprimată:
1. Învățământul public din România trebuie/ ar trebui să rămână total ocrotit de orice formă de ideologizare (studiul religiei acceptate de Stat NU constituie o asemenea formă, întrucât religia creștină este fundamentul real al culturii umaniste europene și așa trebuie înțeleasă în școală.
Știința europeană însăși a încolțit nu în pofida creștinismului, ci chiar în solul său, datorită lui);
2. „Ideologia de gen” care descrie ca normalitate o deviație psiho-somatică numită „transgenderism” nu constituie miezul unei științe reale, ci este o artificială construcție ideatică, așa-zis culturală, orientată în răspăr cu realitatea, cu logica, cu biologia, cu antropologia, cu ordinea firii structurată de cele două sexe: masculin și feminin/ feminin și masculin;
3. Obligația de a promova „diversitatea sexuală” în școală, de a li se prezenta copiilor ca „normalitate” posibilitatea aberantă de a-și schimba genul din masculin în feminin sau „neutru” (genuri strict gramaticale, nu biologice), dar și prezentarea unor forme de sexualitate marginală ca „firești” este una total abuzivă și nocivă pentru formarea intelectuală și morală a unor tineri care trebuie să se pregătească în anii de acumulări culturale pentru viața și societat
ea reale, nu utopice, sprijinite pe familia naturală datorită căreia istoria omenească a mers și merge mai departe;
4. În mod cert există și un foarte mic procent de persoane transgender la scara umanității, așa cum există și alte minorități sexuale. În natură apar uneori devieri de la normă: rarisime și marginale, pentru care trebuie să existe, desigur, toată înțelegerea și sprijinul firești.
De aici nu rezultă că aceste persoane s-ar putea simți discriminate de folosirea corectă a gramaticii și a genului masculin și feminin în comunicarea publică, mai ales în școala ca spațiu al formării în spiritul realității și adevărurilor elementare, așa cum nu rezultă că alte forme de sexualitate decât heterosexualitatea ar trebui să fie prezentate unor copii în cadrul formator al școlii ca posibile „modele” de viață intimă;
5. Prezentarea ignorantă/ peiorativă în noile legi ale învățământului a sintagmei „dogme religioase” sfidează miezul teologic al creștinismului fertil cultural și social. Dogma religioasă nu este un construct ideologic situat la polul opus adevărului, ci un adevăr revelat și apoi formulat care constituie o „geamandură” sau un „far” pentru reflecția teologică, reflecție inclusiv de ordin moral.
Citește și: Mizele conflictului Aurescu - Bogdan: funcții la rotativă și polițe de plătit chiar lui Iohannis
Cineva ca Lucian Blaga însuși (mai greu de contestat de ideologii anticreștini) afirmă în perfectă cunoștință de cauză că „dogma are o iraționalitate bine întemeiată”. Există, desigur, și supra-raționalitate, există, desigur, și o știință filosofică destul de cunoscută numită „metafizică”. Ceea ce poate spune câte ceva despre „dogmă”.
Citește și: Cu diploma de BAC intri la ce facultate poftești. Sunt locuri epuizate la Drept? „Cazi” la Economie
Nu trebuie nicio clipă uitat că ideologia (oricare ar fi ea) rămâne mereu un atentat la ordinea fără de care societatea începe să se surpe. Istoria mai mult sau mai puțin recentă este copleșitor de grăitoare în acest sens.
Vasile Bănescu
Biroul de Presă al Patriarhiei”
Legat de punctul 5, în Legile Educației apare o singură dată sintagma „dogme religioase” incriminată de BOR.
„Principiile care guvernează învățământul preuniversitar sunt:
l) principiul libertății de gândire și al independenței față de ideologii, dogme religioase și doctrine politice”, se arată în Legea Educației.
BOR vrea religia la Bacalaureat
Biserica schimbă discursul și cere ca religia să nu fie materie discriminată și să poată deveni materie de bacalaureat.
„Nediscriminarea Religiei în raport cu alte discipline școlare din trunchiul comun, prin includerea acesteia în lista disciplinelor școlare, la alegere, în cadrul examenului național de Bacalaureat pentru că elevii care frecventează orele de religie să aibă posibilitatea de a-și valorifica și verifica competentele dobândite la această disciplină, una dintre puținele care se studiază pe tot parcursul învățământului preuniversitar și singura care a fost validată de majoritatea covârșitoare a părinților”, se arată în adresa cultelor religioase.
