Timp de două săptămâni elevii vor intra în vacanță. Grădinițele și școlile private se vor închide, de asemenea, în contextul în care valul 4 al pandemiei aduce peste 15.000 de infectări zilnic și 400-500 de morți de COVID.
Profesorii și asociațiile de părinți se întreabă de ce nu s-a ales trecerea școlilor în online. Teoretic, celelalte valuri ale pandemiei ar fi trebuit să ne pregătească mai bine pentru școala online.
Practic, nu s-a întâmplat acest lucru. Argumentele:
1. Infrastructura pentru școala online nu a fost dezvoltată.
Newsweek România a întrebat Ministerul Educației dacă a organizat licitații pentru achiziționarea de tablete necesare școlii online, dar nu a primit răspuns. Din informațiile noastre nu s-au organizat astfel de licitații în ultimele șase luni. Este unul dintre motivele pentru care s-a decretat: „școlile se închid ultimele”.
2. Cel puțin un sfert de million de elevii nu se conectează la școala online.
Pe siteul guvernului României a fost publicat: „numărul elevilor conectați și neconectați la Internet, care au dispozitive sau nu pentru anul școlar 2020-2021. Situație defalcată pe județe, defalcat pe unități de învățământ de stat și private“. Chiar dacă e o analiză mai veche de 5 luni, cifrele reflectă situația la zi în ceea ce privește accesul elevilor la școala online. Numărul total al elevilor care nu au acces la un dispozitiv pentru a urma școala online este de 284.144.
3. Profesori nepregătiți pentru școala online
Există un număr de 3.300 de profesori care nu au dispozitive pentru școala online, adică 1,6% din total. Numărul total al cadrelor didactice din România este de 203.649. Cei mai mulți profesori care nu pot preda online sunt în București (374), Bacău (219), Galați (326), Iași (446), Suceava (235).
În timpul vacanței de vară nu s-au derulat programe ample de familiarizare a profesorilor cu modul de predare online.
Citește și: Pandemia, anul III
4. Proiectele de digitalizare a Educației, un eșec
Prin legea Educației din 2011, statul român își lua angajamentul să aloce, anual, 6% din PIB pentru Educație. Nu s-a întâmplat acest lucru în niciunul din cei 10 ani care i-au urmat. În 8 din 10 ani, Educația a fost sub controlul PSD, care a avut șansa de a digitaliza învățământul. Digitalizarea învățământului trebuia să cuprindă două proiecte esențiale pe care PSD ar fi avut timp și bani să le implementeze. Au lipsit voința și știința.
Citește și: Restricții: două săptămâni de vacanță pentru elevi; se închid și grădinițele, dar și școlile private
Primul proiect este „Platforma digitală cu resurse educaționale deschise (EDULIB – Biblioteca virtuală)“, în valoare de 49 milioane de euro, care ar fi trebuit să doteze 5.400 de școli gimnaziale cu câte un kit multimedia. Ar fi trebuit să fie o platformă digitală cu resurse educaționale deschise, facilitându-se liberul acces la manualele electronice, alături de alte resurse educaționale electronice precum jocuri sau auxiliare.
Proiectul a demarat abia în 2019, cu o lună înainte ca Guvernul Dăncilă să fie demis. În acest moment, proiectul nu este funcțional.
Un al doilea proiect de digitalizare a învățământului este „Catalogul electronic“, „o platformă online ce va fi utilizată pe paliere distincte atât de managementul școlilor, de profesori, de elevi și de părinți, având o componentă de responsabilizare a tuturor părților implicate prin accesul la informațiile privind eva-luarea elevilor“. În „Programul de Guvernare“ al PSD 2016 – 2020, se promitea realizarea Catalogului Electronic.
Proiectul a demarat abia în septembrie 2019 și nici el nu este funcțional.
5. Eșecul vaccinării în școli
Doar 20% dintre elevi s-au vaccinat în România. Un procent mult sub media europeană. State precum Italia sau Spania au trecut, de o lună, de 50% elevi deja vaccinați.
Citește și: Școala începe cu 60% profesori, 12% elevi, 30% părinți vaccinați anti-COVID. Mult sub media UE
Profesorii sunt vaccinați în proporție de numai 60%, de asemenea, mult sub media europeană.
Și fără intervenția președintelui Ioahnnis școlile s-ar fi închis „înghițite” de valul al patrulea al pandemiei. În București, 60% dintre elevi sunt, deja, în online. Soluția vacanței forțate pentru a domoli pandemia de coronavirus este privită cu scepticism de profesori.
Unul dintre ei a avut o observație la care autoritățile ar trebui să mediteze: dacă se făcea școală online, elevii erau ținuți „în priză” pe tot parcursul zilei. În vacanță, mobilitatea lor se poate dovedi ridicată, iar asta poate alimenta pandemia.
