Economsitul șef al BNR, Valentin Lazea, susține că discuţiile recente privind măsurile de reducere a deficitului bugetar au pus pe tapet o serie de soluţii originale, puţin sau deloc încercate în alte state ale Uniunii Europene.
În căutarea de noi surse de venituri la buget, spune el, responsabilii politici au propus impozite nestandard, precum taxa de solidaritate sau taxa pe tranzacţii financiar-bancare, acestea alăturându-se altor găselniţe deja în vigoare, precum taxa pe stâlp.
„Astfel de invenţii, cu randament incert, nu fac decât să enerveze sectoarele şi grupurile sociale cărora li se aplică. Un alt aspect demn de menţionat este că, pe lângă faptul că se inventează noi impozite, modificările fiscale sunt foarte dese.
Valentin Lazea (BNR): Taxa de solidaritate nu este altceva decât impozitul progresiv
Astfel, conform studiului „Modificările noului Cod fiscal: inventar şi impact (2015-2023)”, elaborat de The Tax Institute, în perioada menţionată au fost introduse în fiscalitate 554 de modificări, prin 107 acte normative (Legi, OG, OUG)”, susține Lazea.
Economistul șef e de părere că mult mai simplu ar fi de replicat sistemul fiscal din alte state în tranziţie, care au înregistrat succese în stabilizarea macroeconomică.
„Un astfel de stat ar fi Polonia, care nu este foarte diferită de România în ceea ce priveşte tabloul macroeconomic.
Citeşte şi: BNR atacă "taxa pe orice tranzacție". Ajungem ca în America de Sud
Desigur, s-ar putea obiecta că, dacă România ar colecta TVA mult mai bine (cu 2% din PIB în plus), s-ar putea apropia de nivelul deficitului bugetar din Polonia.
Dar chiar şi în acest scenariu optimist (şi la care nu se poate ajunge pe termen scurt), tot ar rămâne o diferenţă notabilă: statul polonez funcţionează cu venituri bugetare de circa 42% din PIB şi cu cheltuieli de circa 48% din PIB.
Statul român funcţionează cu venituri bugetare de circa 33% din PIB şi cu cheltuieli de circa 42% din PIB. Capacitatea fiscală mai mare a statului polonez explică, printre altele, de ce:
Citeşte şi: Românii plătesc 1.500 de lei mai puţin. Care este taxa care dispare, începând de astăzi
Polonia este stat membru al OECD, în timp ce România încă nu este; Polonia îşi permite cheltuieli de apărare de peste 4% din PIB, iar România de-abia trece de 2% din PIB;
Polonia se bucură de un rating de A- din partea agenţiilor Standars & Poors şi Fitch, cu trei trepte peste ratingul BBB- atribuit României etc.
Valentin Lazea, economistul şef al BNR - Foto: INQUAM PHOTOS/George Călin
Din punct de vedere structural şi cultural, diferenţa de capacitate fiscală dintre Polonia şi România se poate explica prin aceea că acolo contractul social nescris dintre cetăţeni şi stat funcţionează în dublu sens mult mai bine: cetăţenii sunt de acord să plătească sume mai mari către buget din veniturile proprii, conştienţi fiind că şi statul va furniza servicii sociale mai multe şi mai de calitate.
Dar aceasta ţine de educaţia de bază, primită din familie şi din şcoală, a tuturor celor implicaţi.
Dacă alegem Polonia ca model pentru sistemul de impozitare, observăm, pe baza comparaţiei prezentate în anexă, faptul că România impozitează mai puţin atât capitalul, munca, cât şi consumul.
