Uniunea Europeană face un nou pas către extinderea zonei euro, prin aprobarea intrării Bulgariei în clubul monedei unice.
Decizia urmează să fie validată marți, într-un vot considerat mai degrabă o formalitate, în condițiile în care atât Comisia Europeană, cât și Banca Centrală Europeană au confirmat că Sofia îndeplinește criteriile economice necesare, potrivit France24.
Undă verde pentru adoptarea monedei € în Bulgaria. România, lăsată în urmă. Nu îndeplinim criteriile
Bulgaria, stat membru UE din 2007, are o populație de 6,1 milioane de locuitori și este una dintre cele mai sărace economii din blocul comunitar.
Autoritățile bulgare și-au exprimat dorința de a adopta euro încă din anii anteriori, dar procesul a fost întârziat din cauza inflației ridicate și a instabilității politice interne.
Citeşte şi: Bulgaria a atins ținta de deficit de 3% din PIB, în timp ce în România e 9,3%. Poate trece la euro
„Suveraniștii” bulgari, reticenți la schimbare
În ciuda susținerii oficiale, proiectul monedei unice nu este lipsit de controverse în Bulgaria. Mii de manifestanți au ieșit în ultimele săptămâni pe străzile Sofiei, afișând pancarte cu mesajul „Nu euro” și exprimându-și temerile privind posibile scumpiri în urma schimbării monedei naționale, leva.
Potrivit unor sondaje recente, aproape jumătate dintre cetățenii bulgari se opun adoptării euro începând cu 2026, o îngrijorare alimentată de precedentul din alte state unde trecerea la moneda unică a fost urmată de creșteri de prețuri, care ulterior s-a reglat în piață.
Citeşte şi: Decizie de ultimă ora în Bulgaria. Ce se întâmplă cu aderarea la zona euro?
O ancoră geopolitică în Occident
Pentru susținătorii aderării la zona euro, această decizie este una istorică. Ei consideră că intrarea Bulgariei în zona euro va întări legăturile geopolitice ale țării cu Occidentul și va reduce influența Rusiei în regiune.
De altfel, leva bulgărească este deja ancorat de euro printr-un regim de consiliu monetar, ceea ce înseamnă că schimbarea efectivă va fi mai degrabă simbolică și practică, decât una de politică monetară.
Moneda euro a fost lansată oficial la 1 ianuarie 1999 în formă electronică, iar din 2002 a început circulația bancnotelor și monedelor în 12 state membre. De atunci, alte opt state s-au alăturat succesiv: Slovenia, Cipru, Malta, Slovacia, Estonia, Letonia, Lituania și, cel mai recent, Croația în 2023.
Teoretic, toate țările din UE sunt obligate să adopte euro odată ce îndeplinesc criteriile necesare, cu excepția Danemarcei, care a obținut o derogare permanentă în urma unui referendum național din anul 2000.
România nu îndeplinește condițiile pentru adoptarea monedei euro
România s-a angajat oficial să adopte moneda euro, însă nu există un calendar clar pentru acest pas, iar perspectivele rămân incerte în contextul actualelor dezechilibre economice și al instabilității fiscale.
Ultimul raport publicat de Comisia Europeană arată că România nu este pregătită pentru a face trecerea la moneda unică europeană, neîndeplinind niciunul dintre criteriile esențiale de convergență.
În ceea ce privește România, raportul atrage atenția că țara noastră nu îndeplinește niciunul dintre cele patru criterii esențiale impuse de tratatul Uniunii Europene:
- Stabilitatea prețurilor – inflația este prea ridicată pentru a se încadra în limitele impuse;
- Finanțele publice – România are un deficit bugetar mult peste pragul de 3% din PIB;
- Cursul de schimb – leul nu participă la mecanismul ERM II, iar fluctuațiile nu sunt suficient de stabile;
- Convergența ratelor dobânzilor pe termen lung – dobânzile sunt prea ridicate în comparație cu media din zona euro.
Pe lângă aspectele economice, nici legislația internă a României nu este aliniată integral la normele Uniunii Europene, în special în ceea ce privește compatibilitatea cu articolul 131 din Tratatul privind funcționarea UE (TFUE), care vizează independența băncii centrale și conformitatea juridică a cadrului monetar.
