„În prezența Președintelui României, Klaus Iohannis, și a Reprezentantului Special al Președintelui SUA pentru Climă, John Kerry, Banca de Export-Import a Statelor Unite ale Americii s-a angajat să finanțeze cu 50 milioane de dolari faza a doua, de lucrări preliminare construcției celor două reactoare, și cu 3 miliarde de dolari cea de-a treia fază, de realizare propriu-zisă a proiectului”, a precizat șeful Guvernului.
Potrivit lui Nicolae Ciucă, „prin cele două scrisori de intenție înmânate ministrului Energiei, Virgil Popescu, este asigurată aproximativ o treime din suma necesară construirii celor două reactoare de la Cernavodă, restul urmând a fi asigurat prin alte linii de finanțare.
Proiectul unităților 3 și 4 este structurat în trei faze. Prima fază – etapa pregătitoare – va fi finalizată până la sfârșitul primului trimestru al anului viitor. Ce-a de-a doua fază, a lucrărilor preliminare, va fi demarată în martie/aprilie 2023 și va fi finalizată în trimestrul al treilea din 2025. Faza a treia, de construcție efectivă a celor două reactoare, se va încheia în 2030.
„Prin creșterea capacității sale de producere a energiei electrice în centralele nucleare, România face pași importanți către independența sa energetică, printr-o tehnologie curată, care este o soluție alternativă pentru reducerea emisiilor nocive eliberate în atmosferă.
Citește și: Foști politicieni ruși, reuniți în Polonia pentru a discuta cum să-l elimine pe Putin
Evenimentul de astăzi este o nouă dovadă a legăturii strânse dintre România și Statele Unite ale Americii, dezvoltată în cei 25 de ani de Parteneriat Strategic dintre cele două țări”, a mai punctat Nicolae Ciucă.
România are în plan construirea altor două reactoare la Cernavodă, Unităţile 3 şi 4, ceea ce ar necesita o investiţie totală de şapte miliarde de euro, a declarat Cosmin Ghiță, directorul general al NUclearelectrica în momentul anunțării proiectului.
„Suntem pe punctul de a finaliza studiul de fezabilitate, am făcut un update la studiul din 2012. În paralel cu o serie de evaluări ale conformării structurilor şi proiectului tehnologic cu directivele de securitate nucleară. Urmează în scurt timp să venim în AGA (Adunarea Generală a Acţionarilor – n. r.) cu o propunere de demarare a acestui proiect”, a precizat el.
Potrivit acestuia, până la structurarea finală a proiectului şi mobilizarea de şantier, este nevoie de pregătiri foarte ample
„Aşadar, preconizăm că punerea în funcţiune a Unităţii 3 va fi, conform PNIESC (Planul Naţional Integrat Energie Schimbări Climatice – n. r.), în jurul anului 2030-2031, ceea ce înseamnă o mobilizare de şantier în jurul anului 2024. Până atunci avem faze premergătoare”, a continuat Ghiţă.
Citește și: LIVE Alegeri SUA: Republicanii iau Camera, la Senat au prima șansă. Democrații au evitat dezastrul
Întrebat care este valoarea totală a proiectului celor două reactoare, el a precizat: „Ultimul studiu de fezabilitate şi ultima referinţă – o să dau o cifră, dar noi o actualizăm acum pentru a o supune votului acţionarilor şi până vin cu această informaţie în AGA nu o să o dau preliminar – însă pot să spun ce a fost ultima oară când a fost asumat în AGA şi aveam un cost total al proiectului de aproximativ şapte miliarde de euro, însemnând atât contribuţia de active, cât şi construcţia efectivă”.
„Ideal, decizia finală de investiţii şi mobilizarea de şantier ar trebui să fie în anul 2024, pentru a putea atinge ţinta prevăzută în PNIESC pentru intrarea în operare a unei unităţi la finalul anului 2030, începutul anului 2031”, a reiterat şeful Nuclearelectrica.
