Rușii de la Alro vor avea 40,1% din noua centrală electrică de la Işalniţa. CE Oltenia, 59,9%

DE Mircea Neacșu | Actualizat: 17.10.2022 - 17:23
Termocentrala de la Ișalnița / Foto: Wikipedia

În premieră după Revoluție, în România se va construi o termocentrală pe gaz de 850 MW. La noua centrală de la Işalnita, ridicată în locul celei pe cărbune, Complexul Energetic Oltenia va participa cu 59,9%, iar rușii de la Alro, cu 40,1%.

SHARE

Complexul Energetic Oltenia va participa la proiectul construirii centralei electrice pe gaze de la Işalniţa cu o cotă deţinută din capitalul social de 59,9%, informează compania, potrivit Agerpres.

Cota CE Oltenia deţinută din capitalul social de 59,9% reprezintă o contribuţie de 65 de milioane de euro. Investitorul selectat, Alro SA, combinatul de la Slatina controlat oligarhul rus Vitalyi Matchiski, va participa cu o cotă deţinută din capitalul social de 40,1%, reprezentând o contribuţie de peste 43,5 milioane de euro.

"Valoarea totală a proiectului este estimată la 506 milioane de euro. Proiectul a primit finanţare şi din Fondul de Modernizare, iar noua societate mixtă (SPV) va beneficia de o finanţare nerambursabilă de 50% din proiect. Guvernul României urmează să plătească aceste sume direct către noul SPV, în calitate de beneficiar final al Fondului de Modernizare, pe baza contractului de finanţare care va fi încheiat între SPV şi Ministerul Energiei. De asemenea, proiectul va beneficia de o finanţare bancară pentru care CE Oltenia a mandatat, în august 2022, o bancă comercială importantă să acţioneze în rol de aranjor al sindicalizării", se menţionează în comunicat.

Citește și: Premieră! Se va construi o termocentrală pe gaz de 850 MW. Rușii de la Alro, „investitorul selectat”

Termenul de punere în funcţiune a centralei electrice pe gaze de la Işalniţa este anul 2026. Va înlocui unităţile 7 şi 8, ambele pe cărbune, cu o capacitate de 315 MW.

Alro, unul dintre cei mai mari producători de aluminiu integraţi vertical, după capacitate, din Europa, a fost selectat în urma unui proces angajant de selecţie organizat de CE Oltenia pentru a construi împreună centrala pe gaze de la Işalniţa, cu o capacitate de 850 MW. Asocierea urmează să fie aprobată de organele corporative ale celor două companii.

Proiectul Işalniţa face parte din Planul de Restructurare a CE Oltenia, care a fost aprobat de Comisia Europeană în ianuarie 2022 şi care prevede, printre altele, construirea a 2 centrale pe gaze şi a 8 parcuri fotovoltaice în vederea diversificării mixului energetic şi a tranziţiei la surse de energie mai puţin poluante, precum şi restabilirea viabilităţii companiei.

Citește și: Ministerul Finanţelor a împrumutat 100 milioane de euro de la bănci într-o zi

Complexul Energetic Oltenia este cel mai mare producător de energie pe bază de cărbune din România, care deţine 9 grupuri energetice, cu o putere instalată de 2.595 MW şi care oferă: energie de bază în Sistemul Energetic Naţional, acoperind o cotă de maximum 30% din producţia de energie din SEN; energie sigură, fiind un important factor de stabilitate în SEN (cele 9 grupuri sunt calificate pentru asigurarea serviciilor de sistem şi pentru furnizarea Reglajului Secundar); energie performantă, având un proces de producţie eficient şi fiabil prin prelungirea duratei de viaţă a capacităţilor de producţie existente; energie curată, îndeplinind toate cerinţele actuale de mediu (eforturile financiare au fost de circa un miliard de euro) şi este singurul producător din România care are implementate, la toate grupurile energetice, instalaţii de desulfurare a gazelor de ardere şi instalaţii de evacuare în şlam dens a zgurii şi cenuşii rezultate din procesul de ardere.

Principalii acţionari ai CE Oltenia sunt Ministerul Energiei (77%) şi Fondul Proprietatea (21,5 %). Capitalul social al complexului este de 270 milioane lei.

Citește și: Cum mor sabotorii războiului lui Putin: împușcați, spânzurați, aruncați de la balcon sau înecați

Alro, combinatul de la Slatina controlat oligarhul rus Vitalyi Matchiski, „investitorul selectat” pentru noua centrală electrică de la Ișalnița

Alro a fost privatizată de către guvernul lui Adrian Năstase în 2002, pentru doar 11,4 milioane de dolari pentru un pachet de 10% din acțiuni, după ce compania oligarhului rus cumpărase masiv acțiuni pe piața de capital și mai avea nevoie de aceste acțiuni pentru a deține controlul companiei.  

Oligarhul rus Vitalyi Matchiski a fost preferat de către statul român în dauna unor mari nume din industria de profil de la americani și canadieni până la francezi și norvegieni. 

Privatizarea Alro a fost anchetată și de DNA, după 2006, dar fără niciun rezultat până astăzi.

Matchiski și-a extins imperiul de atunci și a ajuns să aibă o cifră de afaceri cumulată în 2020 de aproape 4 miliarde de lei și un profit de 350 miloane lei. 

Matchitski a fost anul trecut cel mai mare intermediar al gazelor cumpărate de România de la compania de stat Gazprom, controlată de Kremlin.

A adus astfel 90% din importuri, conform unor date agregate de Newsweek România pe baza cifrelor publicate de Agenția Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Valoarea afacerii a fost de 1,65 miliarde lei. 

În perioada 2016-2021, companiile lui Machitski au beneficiat de ajutoare de stat din partea guvernului României în valoare de 1 miliard de lei.

Niciun alt investitor autohton și nicio altă corporație multinațională prezentă în România nu au beneficiat vreodată de ajutoare de stat de o asemenea mărime.  

Companiile care fac parte din Grupul Alro sunt: Alro SA - producătorul de aluminiu, Alum SA - producătorul de alumină, Sierra Mineral Holdings I, Ltd. - societatea de extracţie a bauxitei, Vimetco Extrusion SRL – producător de aluminiu extrudat, Conef SA – societate de tip holding şi de management, Global Aluminium Ltd. - societate de tip holding şi Bauxite Marketing Ltd – marketing, Vimetco Trading – vânzări de aluminiu.

Alro este o subsidiară a Vimetco PLC (Republica Cipru), un producător global de aluminiu primar şi prelucrat integrat vertical. Structura acţionarilor ALRO este: Vimetco PLC (54,19%), Pavăl Holding (23,21%), Fondul Proprietatea (10,21%) şi alţii (12,38%).

ALRO este unul dintre cei mai mari producători de aluminiu integraţi vertical, după capacitate, din Europa, având o capacitate de producţie instalată de 265.000 tpa, 47.000 de tone pe an de aluminiu reciclat şi cu o capacitate de 332.000 de tone pe an de aluminiu turnat şi facilităţi de procesare de 140.000 de tone pe an de aluminiu laminat la cald şi la rece şi divizia de extrudare. Principalele pieţe de desfacere pentru produsele ALRO sunt Uniunea Europeană, dar compania are exporturi şi în SUA şi Asia.

Urmărește-ne pe Google News

Comentarii 0

Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2024 NEWS INTERNATIONAL S.A.
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te