Pentru a scăpa de coșmarul facturilor la energie și a face și ceva bani, mulți români și-au pus panouri fotovoltaice, unii cu puteri peste necesarul lor, și au devenit prosumatori. Potrivit datelor oficiale, la sfârșitul lunii august 2024, aceștia dețineau o putere instalată de 2.058 MW.
Ca idee, la ora actuală, la Cernavodă funcționează două reactoare nucleare, fiecare cu o putere instalată de producție de 700 MW, care asigură aproximativ 20% din necesarul de energie al României.
Creșterea rapidă a numărului de prosumatori a venit, însă, cu o serie de provocări pentru rețelele de distribuție, care sunt foarte vechi.
Citește și: Cum pregătim rețelele de distribuție pentru valul de prosumatori și producătorii de energie verde?
Românii cu panouri fotovoltaice produc curent cât 3 reactoare de la Cernavodă
Ţinta de 2.000 de MW instalaţi de prosumatori a fost depăşită, la 31 august fiind instalaţi, în total, 2.058 MW, a anunţat, vineri, preşedintele Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei, George-Sergiu Niculescu.
"Tocmai am primit situaţia cu privire la numărul prosumatorilor care sunt racordaţi, situaţie finalizată la 31 august 2024, şi vreau să vă anunţ că am depăşit ţinta de 2.000 MW instalaţi. Sunt în total 2.058 MW.
Practic, lucrul acesta ne arată că, prin măsurile pe care Guvernul României le-a luat la sfârşitul anului 2021, din ce în ce mai mulţi români îşi doresc să devină prosumatori şi să-şi producă singuri energia pe care o consumă, putând astfel să-şi reducă substanţial cheltuielile cu utilităţile pe care le au în gospodăriile lor", a transmis Niculescu printr-un mesaj video postat pe pagina sa de Facebook, informează Agerpres.
El a subliniat că ANRE susţine "fenomenul" prosumatorilor şi va fi un sprijin pentru aceştia şi în continuare.
Citește și: Mai mult de o treime din energie este de la fotovoltaice, cât energia hidro şi nucleară la un loc
Rețeaua de distribuție a energiei nu ține, e foarte veche
Infrastructura de transport și distribuție a energiei electrice din România este atât de veche și uzată încât cea mai mare parte a ei a depășit durata normală de viață sau se află la limită.
Potrivit unui raport al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) din 2023, din lungimea totală a LEA, circa 81 % au anul punerii în funcțiune în perioada 1960 - 1979, iar 13,6 % între anii 1980 și 1999.
Iar creșterea rapidă a numărului de prosumatori a venit, evident, cu o serie de provocări pentru aceste rețele depășite.
Gradul de utilizare a LEA reprezintă raportul procentual între durata de funcţionare a acestora şi durata de viaţă normată (48 ani conform ultimei editii a Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare ale mijloacelor fixe stabilit prin HG 2139/2004) şi este prezentat în tabelul următor:
Se remarcă un grad mediu de utilizare peste 100 % pentru LEA puse în funcțiune până în anul 1980, în condițiile în care acestea reprezintă cca. 81 % din totalul liniilor electrice aeriene din gestiunea OTS.
Aceste linii necesită menţinerea unui nivel de funcţionare corespunzător prin aplicarea unor programe adecvate de mentenanţă pentru menținerea acestora în parametrii de funcționare nominali, se arată în raportul ANRE din 2023.
Așadar, structura tradițională a sistemelor energetice, care până acum ne-a obișnuit cu alimentarea unidirecțională a energiei dinspre centralele mari, prin rețelele de transport, apoi prin rețelele de distribuție și până la consumatori, iată că în cazul prosumatorilor implică o circulație bidirecțională a energiei, atât tradițional dinspre rețea spre consumator, cât și dinspre prosumator spre rețea și alimentarea altor consumatori cu excedentul produs.
Citește și: VIDEO Cum să-ți faci curent acasă: panouri fotovoltaice mono-cristaline, poli-cristaline sau amorfe?
Efectul prosumatorilor face ca rețelele de transport și distribuție a energiei să devină căi de alimentare bidirecțională, care trebuie să fie permanent pregătite să livreze, dar și să preia energie.
Pentru ca acest regim de funcționare să fie asigurat continuu și flexibil pentru prosumatorii și consumatorii de energie, este necesară menținerea calității energiei în parametrii reglementați: nivelul de tensiune trebuie să se păstreze cu fluctuații cât mai mici, pentru a nu perturba consumatorii și nivelul distorsiunii armonice trebuie să se încadreze în limitele admise (popular spus, semnalele de tensiune și curent trebuie să rămână “curate”).
Aici vine provocarea, fiindcă în momentul în care un prosumator generează energie excedentară în rețea, automat și nivelul tensiunii din rețea crește și poate ajunge prea ridicat atât pentru prosumatorul în cauză, cât și pentru consumatorii vecini.
Să luăm un exemplu ipotetic: avem un grup de case, toate cu sisteme fotovoltaice și, implicit, prosumatori racordați la rețea.
Peste zi, când avem cer senin și soare din plin, producția de energie atinge cote maxime în același timp în care consumul de energie al fiecărei locuințe este minim, proprietarii fiind în majoritate plecați la serviciu.
Avem astfel o producție importantă de energie injectată în rețea. Apare însă acest fenomen nedorit, de creștere a nivelului tensiunii din rețea monofazat de la 230 V la 260-270 V, fluctuant, motiv pentru care, intempestiv, protecțiile electrice ale sistemelor fotovoltaice declanșează și deconectează sursele regenerabile de energie.
Operatorul de rețea intervine prompt și ca singură soluție disponibilă, reduce nivelul tensiunii în rețea, din ploturile transformatorului de medie / joasă tensiune care alimentează și această stradă. Ulterior, sursele regenerabile pot injecta din nou surplusul în rețea.
Apare însă următoarea situație: seara, când locuitorii se întorc acasă, se înregistrează o creștere a consumului de energie în gospodării, fără să mai existe producție locală din fotovoltaice, iar această creștere de consum face ca nivelul tensiunii deja redus, să scadă și mai mult și anumiți consumatori (de ex. electrocasnice) să nu mai funcționeze. Este fenomenul acela cunoscut ca de pâlpâire a becurilor și de sunete ciudate scoase de frigider și mașina de spălat. Apar din nou sesizările la operatorul de rețea.
Operatorul de rețea intervine și crește tensiunea la nivelul inițial, pentru a asigura alimentarea în condiții de siguranță, însă acest nivel de tensiune se păstrează până a doua zi când rețeaua se confruntă iar cu fenomenul produs de energia excendentară din fotovoltaice și tot procesul descris mai sus se reia.
Măsurile luate de operatorul de rețea au ca scop asigurarea funcționării sistemului public de alimentare în condiții de siguranță și în parametrii optimi.
Acest fenomen îi afectează pe consumatori și pe prosumatori deopotrivă și arată, în primul rând, necesitatea ca ritmul pregătirii rețelelor și a transformării acestora în rețele flexibile să fie mult mai alert ca să integreze cu succes mult mai multe surse regenerabile.
Aproximativ 40% din rețelele de distribuție ale Europei au peste 40 de ani și trebuie modernizate. Pregătirea rețelelor este un proces constant care a fost demarat deja de către operatorii de distribuție a energiei, prin investiții semnificative în modernizare, în digitalizare, automatizare și control și prin lucrări de întărire.
Totuși, schimbarea de viteză necesară pentru a realiza o tranziție accelerată este atât de semnificativă încât e imperativ să abordăm mai serios dezvoltarea și modificarea rețelelor de distribuție, pentru a ne asigura că pot gestiona eficient cantitățile mari de energie descentralizată din surse regenerabile.
Investițiile necesare doar pentru dezvoltarea unui sector energetic decarbonizat sunt estimate, pentru țara noastră, la 356 de miliarde de dolari până în 2050, reprezentând aproximativ 3 la sută din PIB-ul României cumulativ pentru aceeași perioadă (Raport World Bank – octombrie 2023).
Rețelele sunt active reglementate, iar investițiile sunt plătite de toți consumatorii prin tarife de rețea. Integrarea eficientă, rapidă și fără costuri semnificative a surselor curate de energie se poate face prin planificări prealabile realizate la nivel local, prin concursul comun al operatorilor de rețea împreună cu autoritățile publice locale, respectiv cu sprijinul
Autorității de reglementare în energie și prin politici de reglementare care stimulează accesul la finanțare, inclusiv alocări suplimentare din programele de finanțare ale UE pentru a cofinanța dezvoltarea sistemelor energetice inteligente, a rețelelor și a proiectelor de stocare.
O abordare integrată, care combină inovația tehnologică cu politici bine gândite, un cadru de reglementare stimulativ, flexibil și inovativ, implicarea activă a comunității, va juca un rol crucial în realizarea unei tranziții de succes către sursele regenerabile de energie.
