Ce cantități de grâu și porumb a luat România din Ucraina. Doar China și Turcia au cumpărat mai mult

DE Daniel Toșa | Actualizat: 19.04.2023 - 16:43
Ce cantitate de grâu a importat România din Ucraina? - Foto: Profimedia Images - Caracter Ilustrativ
Ce cantitate de grâu a importat România din Ucraina? - Foto: Profimedia Images - Caracter Ilustrativ
Porumb - Foto: Pexels/ FRANK MERIÑO
Porumb - Foto: Pexels/ FRANK MERIÑO

Coaliția de guvernare se pregătește pentru suspendarea temporară a importurilor de produse agro-alimentare din Ucraina și pe fondul nemulțumirii fermierilor români. Cifrele oficiale venite din Ucraina arată că importurile de cereale din Ucraina au atins cifre record.

SHARE

Partidul Social Democrat a anunțat că va cere adoptarea unei decizii politice în coaliția de guvernare pentru suspendarea temporară a importurilor de produse agro-alimentare din Ucraina.

Ce cantitate de grâu a importat România din Ucraina?

PSD spune că această măsură ar fi necesară pentru a proteja fermierii români, întrucât compensațiile primite din partea Comisiei Europene nu ar acoperi valoarea totală a daunelor suferite de aceștia.

Partidul susține că statele din estul Europei ar trebui să poarte o negociere comună cu reprezentanții Comisiei Europene și cu partea ucraineană pentru a evita afectarea intereselor fermierilor din țările vecine prin măsurile de sprijin acordate agriculturii Ucrainei.

Exporturile ucrainene de grâu, din primele 3 luni din 2023, peste media ultimilor cinci ani

O analiză realizată de portalul ukragroconsult.com arată că România este unul din cei mai mari importatori de grâu din Ucraina cu o cotă de 16%. Articolul consultat de Newsweek:

„Blocajul porturilor maritime la începutul sezonului 2022 -2023 (iulie-începutul lunii august 2022), a dus la o redresare lentă a exporturilor de grâu. Cu toate acestea, exporturile lunare pentru ianuarie-martie 2023 fiind peste media pe cinci ani pentru aceste luni.

Citește și: PSD anunță că va cere coaliției să suspende temporar importurile de produse alimentare din Ucraina

Principalul cumpărător de grâu ucrainean este Turcia, cu o cotă de 20% din totalul exporturilor. Turcia este principalul coordonator al acordului privind grâul. România și Polonia, cu cote de 16% și, respectiv, 7%, sunt al doilea și al patrulea mare importator de grâu. 

Curba exporturilor lunare de orz a fost similară curbei exporturilor de grâu, dar exporturile în sezonul 2022/23 au scăzut semnificativ din cauza producției slabe de orz din 2022.

China - cumpărătorul nr. 1 al orzului ucrainean în sezoanele anterioare - a coborât pe locul patru în lista principalilor importatori. Turcia și Spania au continuat să cumpere în mod activ orz ucrainean, cu cote egale în importurile ucrainene - 21%.

România, „principala” țară de tranzit pentru orzul ucrainean

România a fost principala destinație în sezonul 2022/23, dar, după cum a raportat Eurostat, doar 16% din importurile de orz din Ucraina în prima jumătate a sezonului (iulie-dec.2022) au rămas în țară, restul a fost tranzitat în țări terțe.

Întrucât cererea externă rămâne constant ridicată, UkrAgroConsult ridică estimarea privind exporturile de grâu și orz în sezonul 2022/23, ca urmare a revizuirii în creștere a producției din 2022.

Citește și: VIDEO Iohannis, în Brazilia: „România va continua să sprijine Ucraina. Rusia a încălcat Carta ONU”

Ponderea exporturilor de porumb în totalul exporturilor de cereale din Ucraina este de aproape 55%. În actualul sezon 2022/23, China și-a mărit cu atenție importurile de porumb ucrainean. În decembrie 2022, China a importat peste 800 K MT de porumb, iar de atunci China a importat volume similare în fiecare lună. Acest lucru a permis Chinei să devină primul dintre principalii cumpărători de porumb ucrainean.

România, al doilea cumpărător de porumb ucrainean după China, dar...

România este al doilea cumpărător, dar cea mai mare parte a porumbului importat a fost tranzitată prin România către portul Constanța, deoarece piețele țintă pentru porumbul ucrainean includ destinații asiatice și africane.

Potrivit Centrului Hidrometeorologic ucrainean, la sfârșitul lunii martie, culturile de iarnă se aflau în stare bună spre excelentă în majoritatea zonelor, cu pagube care nu depășeau 3-5%. La sfârșitul lunii martie, culturile de iarnă se aflau în stadiile de afânare, rădăcină nodală și a treia frunză, iar în unele zone din regiunile nordice, încă în germinare. Temperatura stratului superior al solului este de +7...+10 °C, ceea ce permite însămânțarea tuturor culturilor de cereale timpurii în cel mai bun moment. Semănatul orzului de primăvară și al grâului continuă, germinația și răsadurile sunt observate în câmpurile semănate devreme.

În martie, precipitațiile au fost cu 14% mai mari decât în mod normal, ceea ce a dus la stocuri de umiditate suficiente (uneori chiar excesive) în majoritatea zonelor. Acest lucru, împreună cu creșterea apropiată a temperaturii, poate fi o condiție prealabilă pentru o productivitate bună a cerealelor.

Porumb - Foto: Pexels/ FRANK MERIÑO

Prețurile îngrășămintelor din Ucraina au scăzut timp de cinci luni la rând, ceea ce înseamnă că diferența dintre producția medie multianuală și producția de cereale din 2023 ar putea fi mai mică decât se aștepta anterior, potrivit ukragroconsult.

Fermierii români sunt disperați și cer reactivarea taxelor vamale împuse importurilor ucrainene

În urmă cu două săptămâni fermierii din România au protestat în mai multe orașe și județe pentru a cere compensații mai mari din partea UE. Acest lucru vine după ce mai multe state membre ale UE și-au exprimat nemulțumirea față de primul pachet de despăgubiri oferit fermierilor afectați de importul de produse agricole din Ucraina.

Comisia Europeană a anunțat că va pregăti un al doilea pachet de 75 de milioane de euro pentru fermierii afectați la jumătatea lunii aprilie. Cu toate acestea, protestele au continuat, fermierii fiind nemulțumiți de răspunsul UE la problemele și dezechilibrele grave cu care se confruntă sectorul agroalimentar românesc din cauza distorsiunilor de piață cauzate de conflictul din Ucraina.

Fermierii cer separarea produselor agricole în vămile românești, activarea măsurilor de salvgardare de urgență, reactivarea taxelor vamale, calcularea riguroasă a prejudiciilor suferite de fermierii români și suspendarea concesiilor vamale pentru produsele ucrainene.

În timpul protestelor, la care au participat sute de fermieri, pe pancarte au fost afișate sloganuri precum "Nu vă bateți joc de fermierii români" și "Suntem aici pentru a ne apăra afacerile și interesele". 

Ucraina scutită de taxe vamale în UE până pe 5 iunie 2023

UE a aprobat intrarea în vigoare a unei măsuri care scutește Ucraina de taxe vamale în Uniune până pe 5 iunie 2023. Măsura a fost votată de Parlamentul European la 19 mai și a fost implementată la începutul lunii iunie 2022. 

Astfel, produsele ucrainene au fost exceptate de la plata taxelor vamale la intrarea în UE timp de un an, iar această liberalizare temporară a comerțului se voia benefică pentru ambele părți.

Cu toate acestea, condiția pentru scutirea de taxe vamale a fost respectarea regulilor de origine a produselor și a procedurilor aferente și evitarea introducerii de noi taxe vamale de către Ucraina.

Ministrul Petre Daea, „figurant” la negocierile de la Bruxelles

Statele membre ale Uniunii Europene au decis să acorde sprijin financiar în valoare de 56,3 milioane de euro pentru a ajuta fermierii din România, Polonia și Bulgaria. Din această sumă, România va primi 10,05 milioane de euro, în timp ce Polonia va primi 29,5 milioane de euro și Bulgaria va primi 16,75 milioane de euro.

No photo description available.

Ministrul Agriculturii, Petre Daea - Foto: Facebook/ Petre Daea

În plus, toate statele membre au posibilitatea de a dubla aceste sume prin intermediul fondurilor naționale. Decizia a fost luată în contextul tensiunilor dintre Ucraina și Rusia, care au avut un impact negativ asupra pieței cerealelor din Europa.

În urma acestei decizii, Comisia Europeană va începe imediat să lucreze la un al doilea pachet de sprijin, care va fi cel mai probabil de aproximativ 75 de milioane de euro. Acest pachet va fi destinat tuturor statelor membre afectate de războiul din Ucraina, iar criteriile de alocare a sumelor vor fi stabilite în perioada următoare.

Suma acordată României a fost considerată derizorie, însă ministrul Agriculturii, Petre Daea, a precizat că acest lucru s-a datorat obiectivului ajutorului, care a fost direcționat spre un număr limitat de fermieri și nu pentru că nu au existat întâlniri între experții europeni și cei români sau pentru că s-au raportat insuficiente date.

Ministrul Agriculturii, Petre Daea, a declarat că România nu se va mulțumi doar cu compensațiile de 10 milioane de euro pentru producătorii afectați de importurile de cereale ucrainene. Potrivit lui Daea, Comisia Europeană (CE) lucrează la un nou pachet de sprijin după ce România a semnalat problemele legate de modul de calcul. De asemenea, președintele Klaus Iohannis a intervenit în această chestiune și a discutat cu președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, pentru o majorare a sumei de ajutor. 

Bani puțini pentru incompetența guvernanților din ultimii 30 de ani

Vicepreședintele Comisiei Europene, Frans Timmermans, a declarat, într-un interviu acordat Digi24, că sprijinul României din partea Uniunii Europene este strâns legat de dezvoltarea agriculturii.

Contribuția țării noastre este legată de natura agriculturii românești și de potențialul de reformă și de investiții, care nu a fost încă utilizat pe deplin.

Timmermans a subliniat nevoia urgentă de investiții în România și fondurile disponibile din diverse surse. El a menționat, de asemenea, că o misiune a Comisiei a evaluat recent cerințele României și că cea de-a treia tranșă de plată ar trebui să fie convenită în curând.

Timmermans a sugerat că accelerarea investițiilor ar putea duce la o creștere agricolă superioară. Între timp, Comisia Europeană a propus un al doilea pachet de compensații pentru a acoperi impactul mai amplu asupra agricultorilor al importurilor ieftine de cereale din Ucraina.

România a primit compensații pentru cultivarea porumbului, care a fost cel mai grav afectată de importurile ucrainene. Criteriile de acordare a compensațiilor s-ar putea schimba, ceea ce ar putea duce la modificări în alocarea fondurilor către diferite țări.

Propunerea a fost făcută ca răspuns la scrisorile prim-miniștrilor din Polonia, România, Slovacia, Ungaria și Bulgaria, care au solicitat Comisiei Europene să ofere fonduri și alte instrumente pentru a compensa efectele negative ale creșterii produselor agricole ucrainene pe propriile piețe.

Polonia și Ungaria au ajuns la o înțelegere cu Ucraina pentru a relua tranzitul cerealelor pe teritoriul lor

După ce în urmă cu câteva zile, Polonia și Ungaria anunțau că interzic importurile de cereale din Ucraina, iar Slovacia înterzice vânzarea lor, ieri Polonia și Ucraina au ajuns la un acord pentru reluarea tranzitului cerealelor ucrainene prin Polonia.

Transporturile vor fi sigilate la graniță și monitorizate pe tot parcursul lor prin GPS, a anunțat ministrul polonez al agriculturii, Robert Telus. Cu toate acestea, interdicția asupra importurilor de cereale și alte produse alimentare ucrainene în Polonia rămâne în vigoare, conform altui ministru polonez, Waldemar Buda.

Premierii din Bulgaria, Polonia, România, Slovacia și Ungaria au exprimat îngrijorare cu privire la distorsiunile provocate pe piețele lor prin supraofertă și prăbușirea prețurilor, dar Comisia Europeană a prelungit recent liberalizarea importurilor de produse agroalimentare ucrainene până în iunie 2024.

Pentru a proteja sectorul lor agricol, Polonia și Ungaria au interzis săptămâna trecută importurile de produse ucrainene, iar Slovacia a extins interdicția pentru toate cerealele și unele produse alimentare ucrainene după descoperirea unui transport de grâu ucrainean contaminat cu pesticide interzise în UE. În acest context, Ungaria a anunțat că transporturile de cereale ucrainene vor fi sigilate la intrarea în țară și monitorizate.

Google News Urmărește-ne pe Google News
Comentarii 0
Trebuie să fii autentificat pentru a comenta!

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online
  • Acces arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
Articole și analize exclusive pe care nu trebuie să le ratezi!
Abonează-te