Faţă de taxa propusă de fostul lider al PSD Liviu Dragnea, care propunea un impozit de 1% pe cifra de afaceri în loc de impozitul pe profit, noua propunere este şi mai drastică, pentru că este suplimentară pe lângă impozitul pe profit.
Citește și: EXCLUSIV Statul dă 270 milioane lei pe teste de salivă ce pot ajunge la gunoi fără nici un vinovat
„Vom introduce impozitarea veniturilor pentru toate companiile din România, (impozit pe cifra de afaceri) începând cu 01 ianuarie 2018. Acest impozit va înlocui impozitul pe profit și va avea 2 sau 3 trepte de impozitare“, scria în programul de guvernare al cabinetului Mihai Tudose. Însă chiar Tudose a renunțat la acest proiect, reluat acum de Marcel Ciolacu.
„Eu spun așa: O taxă de 1% din cifra de afaceri pentru o perioadă de un an, și vorbim de cifra de afaceri pentru anul 2021 (...) acest lucru înseamnă un venit important”, a declarat, ieri, Kelemen Hunor, la TVR.
În realitate, taxa de 1% in cifra de afaceri pentru companiile cu cifră de afaceri peste 100 de milioane de euro ar afecta exact 335 de companii și ar aduce la buget puțin peste un miliard de euro.
Printre acestea s-ar afla Automobile Dacia, OMV Petrom, Lidl, Kaufland, Ford România, Rompetrol, Dedeman sau Carrefour.
„Cele aproximativ 335 de companii afectate vor plăti pe lângă impozitul pe profit de 16% un impozit suplimentar de 1% din cifra de afaceri care în mod normal ajunge până la echivalentul unei cote suplimentare de impozit pe profit de încă aproximativ 16%, dublând astfel cota efectivă de impunere din prezent (plecând de la ipoteza că rata medie de profitabilitate raportată la cifra de afaceri este de 6,25%)“, a explicat, pentru Ziarul Financiar, Ramona Jurubiţă, country managing partner în cadrul firmei de audit şi consultanţă KPMG România.
”În primul an, luate prin surprindere de o astfel de măsură, firmele cu CA mai mare de 100 milioane euro vor plăti ceva. După aceea, veniturile din taxa de solidaritate vor fi egale cu virtual zero. Solidaritatea în economia naţională (catalaxie) are loc atunci când catalaxia nu este împiedicată să funcţioneze", a explicat consilierul guvernatorului BNR Lucian Croitoru.
Citește și: Fostul fotbalist Gheorghe Popescu, consilierul premierului Nicolae Ciucă pe probleme de sport
„Comunitatea de afaceri nu contestă nevoia de finanţare de la bugetul de stat pentru sisteme critice sau categorii vulnerabile, ci maniera aleasă de adopta de pe o zi pe alta măsuri fiscale nefundamentate, contrar bunelor practici de a integra orice astfel de măsuri într-o strategie pe termen mediu şi lung care să urmărească întotdeauna beneficiul economiei în ansamblu“, au transmis reprezentanţii AmCham.
„Suprataxarea marilor companii înseamnă de fapt pedepsirea celor mai mari contributori care au ajutat România să treacă prin criză”, a apreciat deputatul liberal Bogdan Huțucă.
„Niciun liberal nu va putea accepta vreodată suprataxarea marilor companii cu 1% din cifra de afaceri, deoarece acest lucru ar fi dăunător pentru economia națională, pentru mediul de afaceri, pentru zeci de mii de angajați și familiile lor, iar pe termen lung această măsură ar produce o scădere a veniturilor la bugetul de stat. Cei care gândesc matematic, pot argumenta că pe termen foarte scurt vor veni poate mai mulți bani la buget. Pe termen mediu și lung însă, această soluție este nocivă pentru economia românească. Doar soluțiile liberale pot duce la reducerea deficitului și la o creștere economică sustenabilă”, a arătat liderul liberal Bogdan Huțucă, președintele Comisiei de Buget, Finanțe, Bănci.
Huțucă a susținut că această decizie i-ar afecta chiar pe cei mai mari, cei mai siguri și cei mai onești contributori la bugetul de stat.
„Marile companii pe care unii dintre colegii noștri de guvernare vor să le suprataxeze, reprezintă aproximativ 20% din sectorul privat și ele plătesc aproximativ 40% din taxele totale încasate de ANAF. Acest lucru ne arată că aceste companii sunt fundamentale pentru economia românească. În plus, aceste companii furnizează cele mai mari sume către bugetul de stat, către bugetul asigurărilor sociale și către bugetul de sănătate”, a explicat Huțucă.
Liderul liberal a mai spus că există domenii în care marja profitului este extrem de mică, în ciuda faptului că cifra de afaceri este mare, așa cum este zona de produse alimentare.
„O taxă suplimentară pe companiile din zona alimentară, retail și alte domenii cu o marjă a profitului mică ar face ca taxa reală pe profit să depășească în unele cazuri chiar și 50%. Am ajunge astfel să confiscăm cea mai mare parte a profitului, ceea ce ar genera instabilitate în economie și pe piața muncii. Pe termen mediu și lung, această taxă ar face ca veniturile la bugetul de stat și la bugetul asigurărilor sociale și de sănătate să scadă, deoarece companiile ar fi obligate să-și scadă costurile inclusiv prin programe de reducere a personalului”, a afirmat liderul liberal.
Bogdan Huțucă a amintit că în România am avut o suprataxă similară în timpul administrației Ponta și că ulterior chiar fostul premier a recunoscut că acea idee a fost o greșeală.
„Guvernul Ponta a implementat taxa pe construcții speciale, iar această suprataxă a afectat cel mai mult companiile din domeniul energiei și din domeniul telecom, iar implementarea ei a afectat negativ economia pentru mai mulți ani, pentru că a suspendat programele de investiții ce urmau a fi derulate în România. Nu trebuie să uităm că orice companie mare, în special multinaționalele, atunci când li se aprobă bugetul anual, se aprobă și programul de investiții. O astfel de taxă va forța marile companii să renunțe la investiții și în timp să analizeze chiar mutarea pe o piață mai prietenoasă cu mediul de afaceri”, a declarat Huțucă.
