Proiectul de la Tarnița, de 1.000.000.000 €, pus în mișcare de japonezi. Sebastian Burduja, ministrul Energiei, anunță semnarea unui memorandum de înțelegere cu Itochu, pentru proiectul hidrocentralei cu acumulare prin pompaj Tarnița - Lăpuşteşti.
Anunţul a fost făcut la prima ediție a Forumului Energiei România - Japonia, potrivit unui comunicat al Ministerului Energiei.
Proiectul de la Tarnița, de 1.000.000.000 €, pus în mișcare de japonezi
„Forumul de astăzi nu este doar un schimb de idei, ci include asumarea unor angajamente concrete. Prin parteneriatele noastre, România își asumă rolul de lider regional în energia regenerabilă și nucleară.
Astăzi am făcut un pas concret în direcția unei Românii mai sigure, mai competitive și mai sustenabile din punct de vedere energetic.
Sunt convins că prin această colaborare dintre experiența administrației și mediului privat din Japonia și deschiderea României și oportunitățile existențe în țara noastră, în viitorul cel mai apropiat vom avea rezultate remarcabile în relația bilaterală prin parteneriate care vizează: hidrocentrale cu acumulare prin pompaj, stocarea în baterii, producția de hidrogen și amoniac albastru, producția de uraniu, captarea dioxidului de carbon etc.
Vorbim de investiții de miliarde de euro care vor crea noi locuri de muncă și vor asigura prețuri accesibile la energie și securitate energetică pentru toți românii”, a declarat ministrul Energiei, Sebastian-Ioan Burduja, conform Economica.net.
În cadrul forumului, Ministerul Energiei din România și compania japoneză Itochu Corporation au semnat un Memorandum de Înțelegere pentru dezvoltarea investiției Tarnița-Lăpuștești, un proiect de importanță strategică pentru echilibrarea sistemului energetic național, absolut necesar în contextul creșterii ponderii energiei din surse regenerabile.
“Având în vedere provocările globale actuale, accentuate de conflictul din Ucraina și creșterea cererii de energie în sectoare precum IT-ul și industria grea, părțile și-au reafirmat angajamentul de a colabora în găsirea unor soluții inovatoare pentru asigurarea securității energetice.
România a prezentat o serie de proiecte majore, printre care unitățile 3 și 4 de la Cernavodă și proiectul reactorelor modulare de mici dimensiuni (SMR) de la Doicești, invitând partenerii japonezi să contribuie cu tehnologie și cunoaștere.
Alte domenii cu potențial ridicat de cooperare sunt termoficarea în sistem centralizat, producția de hidrogen și generarea de energie electrică din surse regenerabile.
Miniștrii și companiile celor două țări au confirmat, de asemenea, sprijinul pentru atragerea investițiilor japoneze în România și a programelor comune de finanțare, în special în domeniul tehnologiilor de vârf”, mai arată comunicatul.
Acum o lună, înainte ca firma de stat SAPE să anunțe eșecul licitației pentru atribuirea studiului de fezabilitate pentru hisrocentrala cu acumulare prin pompaj Tarnița-Lăpuștești, Burduja vorbise despre “un plan B” pentru proiect, despre care a spus că este “de suflet” pentru el chiar la preluarea mandatului.
„Punem în aplicare planul B, pentru că întotdeauna avem un plan de rezervă. Am continuat chiar zilele acestea discuţiile cu partenerii strategici din Japonia şi Franţa, consorţiul format din Itochu-EDF, doi giganţi energetici la nivel mondial.
EDF este cea mai importantă companie de utilităţi din Europa, care produce peste 16% din energia electrică din Uniunea Europeană. EDF este cel mai mare operator de active nucleare din lume, cu aproximativ 180.000 de angajaţi.
Itochu, gigantul japonez, are venituri totale de aproape 90 miliarde USD, adică 28% din PIB-ul României. Cele două mari companii sunt interesate de proiect (Tarniţa Lăpuşteşti, n.r.) şi dispuse să realizeze pe banii lor SF-ul, iar apoi să ducă până la capăt proiectarea şi execuţia centralei.
Un proiect de mare anvergură are nevoie de parteneri serioşi, stabili, de încredere şi care au dovedit că ştiu şi pot să implementeze proiecte mari. Aşa cum este Tarniţa-Lăpuşteşti pentru ţara noastră”, a spus atunci ministrul.
Proiectul Tarniţa-Lăpuşteşti este situat la 30 de kilometri de Cluj -Napoca, pe Someş. A fost gândit iniţial în 1979, şi presupune o hidrocentrală de 1.000 MW cu pompe.
Construcția centralei este estimată la un miliard de euro, acum, grosier, conform Economica.net.
Principiul de funcţionare al unei hidrocentrale de pompaj este următorul: când preţul Energiei este mic, se pompează apă în lacul de sus, iar când preţul energiei este mare, se lasă să cadă apă în lacul de jos, prin turbine.
Acestea produc curent electric, care este vândut şi astfel se face profit.
