Premierul interimar Ilie Bolojan: Legea salarizării riscă să nu fie adoptată până la 31 august. „Șansele scad”
Premierul interimar Ilie Bolojan avertizează că noua Lege a salarizării riscă să nu fie adoptată până la termenul-limită de 31 august. Negocierile dintre partide sunt încă fără un acord, iar timpul pentru aprobarea proiectului este tot mai scurt.
Premierul interimar Ilie Bolojan avertizează că șansele ca noua Lege a salarizării să fie adoptată până la termenul-limită de 31 august sunt tot mai mici. Potrivit liderului PNL, negocierile dintre partidele aflate la guvernare nu au dus încă la un acord, iar unul dintre principalele puncte de blocaj este poziția PSD.
Bolojan susține că proiectul nu va fi transmis Parlamentului fără un acord politic între toate formațiunile implicate. În lipsa unei înțelegeri, există riscul ca proiectul să fie modificat prin amendamente care ar crește semnificativ cheltuielile statului, până la 15, 16 sau chiar 20 de miliarde de lei.
Premierul interimar Ilie Bolojan: Legea salarizării riscă să nu fie adoptată până la 31 august. „Șansele scad”
Miza este una importantă pentru România. Adoptarea reformei este legată de 770 de milioane de euro din PNRR, dar și de menținerea ratingului de țară.
Ilie Bolojan a vorbit luni seară, la Digi24, despre stadiul negocierilor desfășurate sub coordonarea Administrației Prezidențiale. Discuțiile au fost purtate prin intermediul consilierului prezidențial Radu Burnete, iar partidele au primit mai multe variante ale proiectului.
Negocierile au continuat și luni, însă timpul rămas până la termenul-limită este foarte scurt.
Citește și Noua Lege a salarizării, la decizie: Dragoș Pîslaru avertizează asupra derapajelor din trecut
„Cu cât trec orele, cu atât probabilitatea de a avea un astfel de proiect scade, pentru că avem termen să-l aprobăm până luni, săptămâna viitoare, până pe data de 31”, a declarat Bolojan.
PSD, principalul punct de blocaj
Premierul interimar consideră că mesajele transmise public de reprezentanții PSD reduc șansele ca social-democrații să accepte actuala formă a proiectului.
Bolojan spune că, în cadrul consultărilor de la Palatul Cotroceni, partidele conveniseră asupra unei anvelope suplimentare de opt miliarde de lei.
„Există o probabilitate mare să fim în această situație, ca PSD, încă o dată, să nu respecte înțelegerile, inclusiv acea înțelegere pe care am semnat-o pentru a vota această lege, cu un plafon de opt miliarde”, a spus liderul PNL.
Premierul interimar a explicat că proiectul nu va ajunge în Parlament dacă nu există un acord asupra formei negociate. Motivul este riscul ca, în timpul dezbaterilor parlamentare, să fie introduse amendamente care ar suna bine pentru anumite categorii de angajați, dar care ar pune presiune suplimentară pe buget.
Pentru Guvern, obiectivul este ca ponderea cheltuielilor de personal să rămână la cel mult 8,1% din PIB. În același timp, impactul suplimentar al reformei ar trebui să se încadreze între 11 și 12 miliarde de lei, iar pentru această sumă trebuie găsite surse de compensare.
În lipsa unui acord politic, Bolojan estimează că nota de plată ar putea crește până la 20 de miliarde de lei.
„A depune un proiect în Parlament înseamnă niște riscuri destul de mari, pentru că riscă să fie modificat în sensul unor propuneri care sună bine, dar care să ne ducă într-o fundătură”, a explicat premierul interimar.
Educația, una dintre cele mai mari probleme
Salarizarea angajaților din educație reprezintă unul dintre cele mai complicate subiecte aflate pe masa negocierilor.
Ilie Bolojan a făcut referire la angajamentele asumate după greva profesorilor din 2023. Atunci, Guvernul a promis că salariul unui profesor debutant va porni de la nivelul salariului mediu brut pe economie.
Aplicarea integrală a acestei promisiuni ar costa, potrivit calculelor prezentate de premier, aproximativ opt miliarde de lei. Suma este cu atât mai importantă cu cât aceasta reprezenta inițial întreaga anvelopă prevăzută pentru corectarea salariilor din sistemul bugetar.
„Doar pentru educație ai avea o anvelopă de opt miliarde de lei dacă ar fi respectată promisiunea din 2023. Ori noi, pentru tot sistemul bugetar, aveam opt miliarde ca bază minimă și 11-12 miliarde ca bază maximă”, a declarat Bolojan.
Premierul spune că ministrul Finanțelor și ministrul Muncii au primit sarcina de a identifica soluții pentru îmbunătățirea salarizării în educație. Totuși, el avertizează că nu toate promisiunile făcute în ultimii ani pot fi aplicate în forma inițială, în condițiile actuale ale bugetului.
Bolojan avertizează asupra ratingului României
Legea salarizării are implicații care depășesc nivelul veniturilor angajaților din sectorul public. Premierul interimar leagă adoptarea reformei atât de fondurile europene, cât și de situația financiară a României.
Cele 770 de milioane de euro din PNRR reprezintă una dintre mizele imediate. În același timp, Bolojan avertizează că majorarea necontrolată a cheltuielilor cu salariile ar putea afecta ratingul de țară.
Într-un asemenea scenariu, România s-ar împrumuta mai scump, iar viitoarele guverne ar putea fi nevoite să adopte măsuri mult mai dure pentru echilibrarea finanțelor.
„Este un drum sigur către căderea ratingului de țară, ceea ce face ca orice guvern să fie pus cu spatele la zid și să ia măsuri care vor duce la salarii mai mici”, a avertizat premierul interimar.
Bolojan susține că noua lege este necesară și pentru a evita repetarea situației din 2023 și 2024, când, în opinia sa, cheltuielile de personal au fost majorate fără o acoperire bugetară suficientă și în contextul unor calcule electorale.
Prin noul act normativ se urmărește stabilirea unui cadru mai predictibil pentru cheltuielile de personal din 2027 și 2028, dar și reducerea diferențelor existente între angajații din sectorul public. Comisia Europeană a cerut însă măsuri clare pentru acoperirea costurilor suplimentare înainte de adoptarea proiectului.
Marți seară, la Digi24, Ilie Bolojan a transmis că miercuri ar trebui să existe o concluzie în privința proiectului. „Vom avea un deznodământ. Dacă nu se depune mâine, nu mai este timpul fizic să devină lege“, a declarat premierul interimar.
