Bugetul pentru 2021 prevede un deficit de 7,16%, în scădere cu aproape trei procente față de cel înregistrat în 2020.
Deficitul la bugetul general consolidat este estimat să involueze astfel:
- 5,84% din PIB în 2022
- 4,37% din PIB în 2023
- 2,89% din PIB în 2024 - an în care România s-ar reîncadra în regulile europene.
Premieră: bugetul, adoptat fără nici un amendament
Pentru a atinge ținta de deficit, guvernul a recurs la înghețarea salariilor în sectorul public și renunțarea la acordarea de vouchere de vacanță.
În plus, studenții nu vor mai circula gratuit cu trenul.
Pensiile nu vor crește în 2021.
Orele suplimentare vor fi compensate doar prin acordarea de timp liber.
Potrivit Consiliului Fiscal, “cea mai mare parte a ajustării are drept surse reducerea ponderii în PIB a cheltuielilor de personal (cu 1,9 pp), a celor cu bunuri și servicii (cu 0,8 pp) și a celor cu asistența socială (cu 1,3 pp)“. Consiliul este însă sceptic în legătură cu realizarea efectivă a acestor reduceri.
Bugetul pe 2021 se bazează pe estimarea unei creșteri de 4,16% din PIB.
Pentru anul 2021, investițiile sunt estimate la 5,50% din PIB, mai mari cu 8,3 miliarde lei ca în anul 2020 (când au fost de 53,08 miliarde de lei sau 5,10% din PIB).
”Reformă și investiții. Au fost zile importante. Este o premieră când bugetul trece fără niciun amendament. Arată că suntem o coaliție puternică, pregătită să reziste 4 ani”, a declarat Florin Cîțu după aprobarea bugetului.
