Plafonarea adaosurilor va scoate unele alimente româneşti de pe piaţă. Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat că noua ordonanţă privind plafonarea adaosului comercial la alimentele de bază va fi finalizată în două săptămâni.
Vor fi incluse toate alimentele produse în România, a spus demnitarul.
Plafonarea adaosurilor va scoate unele alimente româneşti de pe piaţă
El a menţionat că îşi doreşte ca toate produse româneşti care sunt procesate cu materie primă din România să aibă o plafonare de adaos comercial de maxim 20%, conform Digi24.
Barbu spune că noua ordonanţă, care prevede plafonarea adaosului comercial la produsele româneşti, va fi gata în două săptămâni.
„În două săptămâni ordonanţa va fi finalizată, va fi pusă în dezbatere publică şi ne dorim, aşa cum ne-am dorit şi la ordonanţa privind plafonarea adaosului comercial la celelalte 21 de produse alimente de bază ca românii cu venituri mici şi medii să aibă acces la alimente de bază de calitate, româneşti, cu preţuri corecte.
Citeşte şi: Adaosul comercial la alimentele de bază va fi limitat până la finalul anului
În ordonanţă vor fi incluse toate alimentele produse în România”, a declarat ministrul. El a precizat că perioada de valabilitate a plafonării va fi stabilită împreună cu procesatorii şi retailerii.
„Nu am intervenit niciodată cu un act normativ dacă ar fi o piaţă stabilă şi dată preţul alimentelor româneşti la raft ar fi corect”, a menţionat ministrul Florin Barbu.
Numai că un demnitar sau un minister, ori Guvernul României însuşi nu pot stabili dacă preţul la raft al unui produs alimentar sau nu este cel corect. Numai piaţa face acest lucru.
Citeşte şi: Explicația noii plafonări la reparațiile pe RCA: ora de manoperă în service a crescut cu aproape 40%
Ideea plafonării preţului (la orice, atunci când acesta creşte) este o mai veche idee fixă a PSD. Amintim că social-democraţii au dorit plafonarea preţurilor la carburanţii auto şi au obţinut, datorită liberalilor, numai o compensare pe perioadă limitată de timp.
La fel, au reuşit plafonarea preţurilor la poliţele RCA şi au reuşit plafonarea preţurilor la energie. Impactul unei asemenea măsuri, de introducere a unui mercurial de preţuri, este toxic. Dacă introduci un plafon maxim de adaos comercial pentru un produs, este posibil ca acel producător să iasă de pe piaţă.
Detaliem. O posibilitate este să păstreze preţul şi să scadă cantitatea. Dacă pui mai puţin peşte în casoletă şi ţii preţul tot acolo, îţi compensezi pierderea de profit prin plafonarea adaosului. O altă posibilitatea este să măreşti preţul.
Citeşte şi: Cine sunt cei 2.800.000 români care primesc iar 1.400 lei pe CARDUL de ENERGIE, în 2024? Când se dau
A treia posibilitatea este să îţi scazi costul cu forţa de muncă, făcând concedieri sau micşorând salariile. Dacă nici una dintre aceste soluţii de rămânere pe profit nu funcţionează, intri în faliment. De menţionat că există firme sub presiune care lucrează de mult pe multiple pieţe accesând foncuri europene.
Un simplu impuls din acesta negativ le poate duce la faliment. Dacă un producător autohton de lactate de exemplu dispare de pe piaţă, rezultatul este că oferta scade şi, la aceeaşi cerere, cresc preţurile lactatelor.
Mai mult, se observă că, vrând să asigure o protecţie a produselor româneşti, demnitarul reuşeşte în realitate să le scoată de pe piaţă. Ca să nu mai vorbim că este o practică protecţionistă pe care s-ar putea ca Margrethe Vestager, comisarul european pentru Concurență, să o repudieze dur.
