Plafonarea adaosului comercial va duce la falimente şi la scumpiri de alimente şi servicii. Ministerul Agriculturii a finalizat prima variantă de text a proiectulul de OUG pentru plafonarea extinsă a adaosului comercial, la produsele agricole, alimentare, precum şi la îngrăşăminte, furaje şi pesticide.
Ministrul Florin Barbu a declarat că urmează discuții cu cei implicați, însă Asociaţia Marilor Reţele Comerciale din România (AMRCR), care se opune categoric acestei OUG, a anunțat că au fost ignorați total până acum și că autoritățile au dialogat doar cu procesatorii.
Plafonarea adaosului comercial va duce la falimente şi scumpiri de alimente şi servicii
Dacă proiectul de OUG apărut în presă va fi adoptat în această formă, spune Radu Burnete, director executiv al Confederaţiei Patronale Concordia, ar fi un comportament interviționist fără precedent.
„Ar fi un comportament intervenţionist aproape fără precedent al statului român în mecanismele de economie liberă, care nu face altceva decât să scoată România de pe harta economiilor de piaţă funcţionale şi transmite un semnal negativ şi foarte periculos.
Astfel de măsuri nu sunt doar în detrimentul dinamicii pieţei, ci şi contraproductive pentru securitatea alimentară şi stabilitatea economică pe termen lung.
Citeşte şi: VIDEO Daniela Dărăban (ACUE): Din 2025, de la plafonare, la sprijin către consumatorii vulnerabili
Solicităm Guvernului României să nu ia nici măcar în considerare un astfel de proiect de lege şi sper că ceea ce am văzut pe surse este doar o regretabilă eroare fiindcă aşa ceva ar periclita inclusiv aderarea noastră la OCDE, un proiect pe care liderii acestei coaliţii şi l-au asumat”, a declarat Radu Burnete, citat într-un comunicat al organizației.
Experţii independenţi, în general, se pronunţă contra acestui proiect. Care este cauza? Practica economică a demonstrat că, atunci când intervii între cerere şi ofertă, încercând să plafonezi preţul unui produs sau al unui serviciu, rezultatul este exact inversul: apar scumpiri mai mari decât dacă nu interveneai.
Pe plan extern, există două exemple notorii: Turcia şi Ungaria. În Turcia, Recep Tayyip Erdogan a încercat să blocheze scumpirea lirei turceşti pe piaţa valutară. A reuşit pentru puţin timp, apoi inflaţia a explodat. În Turcia, acum, deficitul bugetar este de aşteptat să ajungă la 4,9%, la finalul acestui an.
Citeşte şi: 25 de lei în plus. Micii consumatori vor fi cei mai afectaţi, când se termină plafonarea preţurilor
Pare mult, dar e puţin, faţă de dezastrul care se manifestă prin inflaţie. Rata anuală a inflaţiei a scăzut la 49,38%, în septembrie, de la 51,97%, în august, peste aşteptările pieţei, de 48,3%.
În Ungaria, Viktor Orban a încercat la fel să pună mercurial pe preţuri şi rezultatul a fost exact invers decât cel dorit, aşa că acum are mari probleme cu un fost apropiat, Peter Magyar, care a trecut în opoziţie şi a devenit cel mai feroce adversar al său.
Explicaţia cea mai simplă a ceea ce se întâmplă când faci ce face acum Guvernul este că, dacă un comerciant e împiedicat să-şi constituie profitul pe o anumită categorie de produse, pe care plafonezi adaosul comercial, el va reacţiona.
Citeşte şi: Facturile la curent cresc. Milioane de români ar putea plăti din primăvară tarife duble din 2025
Iar reacţia va fi că va mări preţurile la celelalte produse, la care nu are obligaţia plafonării adaosului, ca să-şi scoată de la acestea pierderea de profit de la celelalte. Aşa că rezultă creşteri de preţuri, ceea ce înseamnă inflaţie.
Concret, de exemplu, detergenţii, cosmeticele, scutecele pentru copii, şerveţele – iată exemple de produse ale comercianţilor care nu vor fi plafonate şi care se vor scumpi.
Plafonarea adaosului comercial va duce la falimente şi la scumpiri de alimente şi servicii - Foto: INQUAM PHOTOS/Octav Ganea
Dar vor există comercianţi care nu vând o gamă suficient de largă de produse pentru a putea să facă acest lucru: micii comercianţi, magazinele de cartier. Ei s-ar putea să aibă o singură soluţie: să dea faliment şi să închidă porţile.
Asta are două efecte imediate:
1. oferta pe piaţă, la produsele pe care le vând cei ce închid porţile, scade, deci preţurile la acele produse cresc şi mai mult;
Intervenţie limitată
2. salariaţii acestor comercianţi devin şomeri - acesta este un efect mai puţin important, pentru că deocamdată avem o cerere, pe piaţa forţei de muncă, mai mare decât oferta disponibilă.
Soluţia, în perioadele de criză în care apar majorări de preţuri, este cel mult să intervii limitat, prin compensări de preţuri, nu prin plafonări, cum s-a procedat la carburanţi, pentru o vreme. Dar nici la aceste compensări de stat nu a funcţionat ca lumea sistemul.
De exemplu, un efect pervers apare pe compensarea preţurilor la Energie - pe care PSD a insistat să o numească plafonare, chiar dacă nu era astfel, ci compensare.
Datoriile statului
Datoriile statului către furnizorii de energie electrică, în urma aplicării schemei de plafonare a preţurilor la energie, se ridică la circa 1 miliard de euro, estimează Daniela Dărăban, director executiv al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE).
Ea a spus că suma nu este confirmată de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). La fel şi la gaze, dar sumele sunt mai mici. "La nivelul gazelor naturale, după cum ştiţi, în cursul anului 2023 şi în 2024, s-a facturat foarte mult sub plafon.
Rămân sumele de recuperat, probabil foarte multe din regularizări, dar nu cred că depăşesc 300 şi ceva de milioane de lei", a spus Dărăban. Concluzia: statul, după ce insistă că el compensează firmelor banii, până la preţul limitat pe care-l doreşte, la diverse produse şi servicii, nu plăteşte aceşti bani.
Sau nu-i plăteşte la timp, ci cu întârziere.
