În ultimele săptămâni, a existat un moment, în care pensiile au fost în pericol să nu se mai poată plăti. Cum a intervenit BNR în piaţă, pentru a evita acest blocaj.
Aşa cum se observă cu uşurinţă, în graficul evoluţiei euro/leu din ultimele săptămâni, pe cursul interbancar, înainte de data de 6 mai (două zile după turul I al alegerilor prezidenţiale), cursul euro/leu oscila uşor la plus/minus 4.97 lei un euro.
Pe 6 mai, sub efectul prezenţei lui George Simion în turul al doilea al alegerilor, moneda euro a sărit brusc, la 5.1186 lei/euro, apoi la 5.1199/euro.
Ulterior, euro a coborât la 5,0425, a urcat iar la 5.0840 şi treptat s-a calmat. Aprecierile şi deprecierile succesive ale monedei euro au devenit mai liniştite, spre normalitatea cotidiană a fenomenului, aşa cum stau lucrurile acum.
Momentul în care pensiile au fost în pericol să nu se mai poată plăti. Cum a intervenit BNR
BNR a fost nevoită să intervină pe piaţa valutară, cu vânzări semnificative de valută, care şi-au făcut efectul, echilibrând cererea cu oferta de valută, au declarat surse experte din piaţă, pentru Newsweek România. Faptele secundare petrecute în acest timp creează probleme.
BNR a reluat acum licitaţiile valutare, care nu au mai avut loc din anul 2008. Moneda euro a pierdut pragul de 5 lei, pentru că calculele au arătat că păstrarea pragului de 5 lei/1 euro presupunea pericolul de a nu mai fi bani în piaţă pentru plata pensiilor.
Atenţie: nu este vorba despre faptul că nu mai sunt bani de pensii, ci despre faptul că băncile nu mai au lichidităţile necesare.
Citeşte şi: Care pensionari trebuie să restituie bani din pensie? Ministerul Muncii a dat ordinul
În anul 1995, au fost momente când tot la fel nu au mai fost bani de pensii şi s-a mai întâmplat la fel şi atunci când a început criza din anul 2008: băncile, rămase fără lei, au explicat public că BNR a luat leii din piaţă.
Dar BNR a avut nevoie atunci să fie valută mai multă pe piaţă, pentru că criza ducea la un efect asemănător cu cel produs acum pe piaţa valutară. Acum, stabilizarea cererii cu oferta s-a făcut pe la 5.06 lei/euro, pentru că BNR poate apăra acest nivel nou de valută, la acest prag nou de curs valutar.
Intervenţia aceasta a BNR, care e cunoscută de ani de zile, fiind tipică, s-a suprapus peste faptul că, odată pe lună, cam pe 23, băncile trebuie să-şi refacă rezervele minime obligatorii impuse de BNR.
Acestea sunt un procent din sumele atrase de bănci, ce trebuie puse în depozit, la BNR, pentru menţinerea sănătăţii sistemului bancar, conform analistului economic Ion Radu Zilişteanu.
La un moment dat presiunile au fost foarte mari şi sistemul bancar a fost extrem de fragil.
În jur de 23 ale lunii, aşadar, băncile sunt în mare căutare de lei. Foamea unora dintre bănci pentru lei, ca să obţină lei de la alţii, care aveau excedent, pentru rezervele minime obligatorii, s-a adăugat la celălat factor.
Aşa că a apărut o dublă presiune. Actorii de pe piaţa monetară interebancară sunt băncile, care-şi plasează unele altora bani, la un anumit preţ de cost, cu o anumită dobândă, care la lei este cea din jocul căreia se calculează indicele Robor.
Băncile care au excedent vând în piaţă lei, iar cele ce au deficit cumpără aceşti bani, la o dobândă anume.
Când a intervenit efectul George Simion, BNR a strâns leii din piaţă, ca să oprească deprecierea monedei naţionale. Aşa că băncile, lipsite de lichidităţi în moneda naţională, riscau să nu mai aibă lei şi din acest motiv nici nu mai cumpărau titluri de stat.
