În japoneză, „Kai” înseamnă „schimbare”, „Zen”, „spre mai bine”, „spre armonie”. Iar filosofia „Kaizen”, pusă la punct de teoreticianul organizațional și consultantul în managementul calității nipon Masaaki Imai și adoptată pentru prima dată la nivel macro de constructorul auto Toyota la începutul anilor 1960, se traduce prin „îmbunătățire continuă”, prin performanță îmbunătățită.
Prin urmare, la prima vedere, n-ar exista nicio legătură între filosofia Kaizen, producerea unor modele Toyota precum Prius sau Land Cruiser și industria de prelucrare a lemnului. Dar, după ce filosofia Kaizen a ajuns unul dintre pilonii principali ai sistemului de producție din uzinele Toyota și s-a observat că aceasta umanizează locul de muncă și asigură calitate maximă, limitarea pierderilor și îmbunătățirea eficienței atât în ceea ce privește fluxul de lucru, cât și a exploatării utilajelor, ea a început să fie adoptată de din ce în ce mai multe companii din diverse ramuri de activitate.
Newsweek România a văzut filosofia Kaizen la „lucru” în Fabrica de cherestea HS Timber Productions din Reci, care reușește să utilizeze în proporție de 100% buștenii de conifere (molid, pin, brad) de dimensiuni mici, cu un diametru mediu de 23 de centimetri, transformându-i în scândură, peleți și biomasă pentru centralele termo-electrice de cogenerare. Ca idee, peste 60% din lemnul prelucrat este importat din nouă țări UE. La momentul vizitei, de exemplu, utilajele de la Reci prelucrau bușteni aduși cu trenul din Finlanda.
În Fabrica de cherestea HS Timber Productions din Reci a fost implementată metoda Kaizen 5S, adică în cinci pași de îmbunătățire continua: Seiri, Seiso, Seiton, Seiketsu și Shitsuke. Seiri se referă la sortarea a ceea ce este necesar și a ceea ce nu este necesar, Seiso, la strălucirea pentru a restabili condiția zonei și a echipamentului, Seiton, la sistematizarea a ceea ce este necesar, Seiketsu, la standardizarea pentru a menține noile condiții, și Shitsuke, la susținerea pentru a respecta și a îmbunătăți standardele.
Sistem de scanare volumetrică, 3D, pentru verificarea transporturilor de bușteni
Fabrica de cherestea din Reci a început testarea unui nou instrument de scanare volumetrică, care este menit să ofere încă o asigurare că buștenii care ajung la porțile HS Timber Productions Reci respectă toate cerințele legale referitoare la transporturile de lemn.
Angajații departamentului SUMAL/Wood Tracking din Reci folosesc tehnologia „stereo vision” patentată, care este capabilă să scaneze și să măsoare volumul pentru toate transporturile de buștean cu camioanele.
„Aceasta este o tehnologie nouă pe care dorim să o implementăm pentru a ne consolida în continuare sistemul de securitate, legat de buștenii pe care îi primim de la furnizorii noștri. Acum luăm toate măsurile necesare pentru a ne asigura că acest nou instrument este încă o unealtă care poate fi folosită atât de alte companii, precum și de autoritățile române. Vom folosi pe deplin perioada de testare", a declarat Nicolae Talagai, responsabil SUMAL la HS Timber Productions Reci.
Cum funcționează scanerul 3D pentru transporturile de bușteni
Scanarea volumetrică este utilă pentru diferite sarcini, deoarece scanează volumul încadrat, volumul solid, lungimile, lățimile și diametrele uniforme. Sistemul este capabil să ofere informații utile despre calitatea încărcăturilor în același timp. De asemenea, poate fi utilizat pentru măsurarea volumelor pentru paleți și diverse încărcături în vrac.
Cu ajutorul software-ului de imagistică 3D, în locul metodelor tradiționale, poarta de măsurare de la Reci permite scanarea încărcăturilor în doar câteva secunde. Software-ul automatizează măsurarea și inspecția calității buștenilor încărcați pe camioane.
Senzorii scanează camionul pe măsură ce acesta trece prin poartă. Software-ul identifică apoi dinamic sarcina pe camion printr-un set de algoritmi unici. Se generează un model 3D numit „point cloud” și, în același timp, imaginile 2D sunt preluate pentru procesarea lor ulterioară. Datele capturate sunt utilizate de software pentru a calcula volumul, dimensiunile, diametrele, defectele și așa mai departe.
Fundația Pădurea de Mâine și-a atins obiectivul de a planta 1.000.000 de puieți în 5 ani
Sâmbătă, 9 aprilie, pe șantierul de plantare din Dumbrăvița (jud. Brașov), Fundația Pădurea de Mâine a anunțat atingerea obiectivului de un milion de puieți plantați.
Alături de peste 300 de voluntari, Fundația Pădurea de Mâine a revenit în comuna Dumbrăvița pentru a cincea oară. Suprafața plantată în comuna brașoveană a mai crescut anul acesta cu trei hectare: între 2018-2022 au fost plantate în total 43 de hectare cu peste 215.000 de puieți de gorun, frasin și paltin de munte.
Lansată în 2017 ca inițiativă de reîmpădurire a suprafețelor din fond forestier cu dificultăți de regenerare, cu obiectivul de a planta un milion de puieți, Pădurea de Mâine s-a transformat în Fundație în 2019. După 41 de șantiere de plantare încheiate în zece județe din țară, obiectivul inițial a fost atins în acest weekend, în județul Brașov.
„Cu mare încântare vă anunț că, la Dumbrăvița, am atins obiectivul de 1.000.000 de puieți pe care Pădurea de Mâine și l-a propus încă de la început,” a declarat Mihail Caradaică, directorul executiv al Fundației Pădurea de Mâine.
„Această reușită a fost posibilă datorită voluntarilor, partenerilor Fundației, specialiștilor silvici din mediul universitar și din teren, și a tuturor celor care au crezut în noi și ne-au susținut de-a lungul anilor,” a adăugat Mihail Caradaică.
La evenimentul din weekend au participat voluntari din Comuna Dumbrăvița, copii și profesori de la Forest School Brașov, angajați ai fabricilor Hutchinson din Brașov și HS Timber Productions din Reci, și numeroși iubitori de natură înregistrați ca voluntari ai Fundației.
Toți puieții, îngrijiți până la instalarea stării de masiv
Programul de reîmpădurire al Fundației Pădurea de Mâine este dezvoltat în parteneriat cu Asociația Administratorilor de Păduri și Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, cu susținerea financiară a HS Timber Group.
Programul a fost conceput ca răspuns al nevoii urgente de reîmpădurire a suprafețelor de fond forestier aflate în proprietate privată sau a administrațiilor locale care prezintă dificultăți de regenerare.
„În pădurile administrate de Ocoalele Silvice private se derulează anual lucrări de regenerare artificială, pe suprafețe care însumează circa 4.000 de hectare,” a explicat Dorel Fechete, directorul executiv al Asociației Administratorilor de Păduri (AAP). „Am lansat Pădurea de Mâine pentru a ne adresa situațiilor speciale în care proprietarii nu au, din diverse cauze, capacitatea să realizeze lucrările de refacere a pădurilor deținute, pentru că nu există mecanisme financiare dedicate acestora.”
Asociația Administratorilor de Păduri întrunește 111 Ocoale Silvice de regim, care administrează 1,4 milioane de hectare de fond forestier (22% din suprafața țării).
Selecția suprafețelor și documentația tehnică pentru împăduriri a fost coordonată de specialiștii Facultății de Silvicultură de la Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava. Plantările au urmărit restabilirea tipului natural pădure din zonă și sunt urmate de cel puțin trei ani de îngrijire specifică, până la instalarea stării de masiv – până ce pădurea se poate dezvolta fără ajutorul oamenilor.
„Cred că dacă dorim să schimbăm ceva și stă în puterea noastră, nu doar că ar trebui să o facem, ci suntem obligați să o facem,” a declarat Ciprian Palaghianu, decanul Facultății de Silvicultură a Universității Ștefan cel Mare din Suceava.
„Asta înseamnă responsabilitate și de undeva trebuie să pornim. Și ce început poate fi mai bun decât plantarea unor puieți, noi vieți care vor forma viitoarele păduri. Este datoria noastră față de pădurea de azi și generația de mâine”, a adăugat acesta.
