Semnalul politic iniţial a fost, simplificând lucrurile: "Există o gaură bugetară de 20 de miliarde de lei, pe care o vom astupa, făcând tăieri bugetare drastice. E vremea austerităţii bugetare! Îngheţăm salariile bugetare! Îngheţăm angajările în sectorul de stat!".
După care discursul politicienior s-a mai estompat.
În prezent, după bâlbe şi contraziceri succesive, lucrurile stau astfel:
1. Stăm liniştiţi. Nu există nici o gaură bugetară – a spus preşedintele Klaus Iohannis;
2. Facem nişte reduceri de plăţi bugetare, dar la hârtie igienică şi cafele (dacă astfel adunăm reduceri de 10 miliarde de lei, extrapolând, putem realiza ce reduceri bugetare enorme s-ar face făcând un slim fit bugetar veritabil);
3. Nu există o austeritate bugetară;
4. Nu se îngheaţă salariile bugetare;
5. Se opresc angajările în sectorul public, dar, "dacă trebuie şi e urgent, vom mai face angajări".
Auditul de birou
ASG (Agenţia pentru Strategii Guvernamentale), din subordinea premierului, a comandat un audit al instituţiei guvernamentale. Dar aici încep problemele.
Auditul era unul de birou, făcut de Soros Open Network. Este ca şi cum noi ne-am aşeza în faţa calculatorului şi am studia structuralitatea vizibilă public a instituţiei guvernamentale.
Am da nişte telefoane, ne-am uita pe BVC-uri (bugetele de venituri şi cheltuieli) şi am scrie o analiză. Dar aceasta ar fi o analiză jurnalistică, nu un audit.
Când faci auditul instituţiei guvernamentale, nu stai cu picioarele pe birou şi dai telefoane, surfând Internetul, ci contractezi eventual o firmă din Big Four (adică una dintre PwC, KPMG, EY sau Deloitte).
Dar acest gen de firmă e specializată în alt tip de audit, specific companiilor. Pentru instituţia guvernamentală trebuie un audit organizaţional, de se ocupă, de exemplu, McKinsey.
Scopul este să vezi în fiecare instituţie în parte unde sunt dublările de funcţii, nodurile, blocajele şi de asemenea interinstituţional acelaşi lucru.
Un alt scop este să faci în aşa fel încât într-o instituţie să fie cât mai puţini funcţionari. Să ne uităm ce a făcut Ilie Bolojan în Oradea şi Bihor. Şi judeţul acela zbârnâie.
Costul este mare, de ordinul milioanelor de euro, dar rezultatul duce la economii de ordinul miliardelor de euro.
Inutilitatea unor instituții
Există lucruri care sunt, dincolo de acest audit, evidente. Sunt ministere şi departamente inutile sau care ar putea fi comasate acum.
În unele instituţii guvernamentale, 80% din personal stă şi 20% munceşte pe rupte, aşa cum a spus-o recent un consilier de stat al premierului Nicolae Ciucă.
Ce faci de bun-simţ ca să îţi reduci singur plăţile inutile din fondul de salarii şi operaţiunile birocratice? Desfiinţezi instituţii şi departamente şi treci la guvernarea pe proiecte. Evident, nu peste noapte, nu deodată, ci în timp.
Faci un proiect-pilot, vezi cum se procedează, te antrenezi, greşeşti, rectifici, înveţi, apoi amplifici reforma guvernamentală, replicând metoda învăţată în structura instituţională. Auditul, când vine, te ajută să ai viziune de ansamblu şi să rectifici acolo unde ai reformat, eventual, eronat.
Guvernarea pe proiecte: Unit-ul pentru conformarea de Mediu
Înainte de integrarea europeană, în 2007, un unit aproape privat a lucrat pe cont propriu, organizându-se autonom, la realizarea hărţii de mediu naţionale a conformării la normele de mediu europene.
Liderul acestui unit a fost expertul Corneliu Florea Gabrian. CE Oltenia, CNH, Cuprumin Deva, Petroltel, haldele OMV Petrom din Gorj sunt printre obiectivele economice cărora li s-a făcut planul de conformare la normele de mediu.
Citeşte şi: Ciucă vorbește de impozit de 16% pentru bugetarii care câștigă peste 15.000 lei net
Dincolo de faptul că datele s-au schimbat, pentru că tehnologiile au evoluat mult, ce a făcut unit-ul lui Gabrian, înfiinţat de Ministerul Mediului, în mandatul Sulfinei Barbu, a fost bine şi e valabil şi acum.
Concluzie este că în loc să faci un minister inutil, care consumă bani, faci unituri din acestea, care, pe o perioadă limitată de timp, duc la bun sfârşit task-uri dedicate, apoi se desfiinţează natural când își termină treaba..
Cale ferată şi reţea rutieră pentru Munţii Apuseni
De exemplu, o soluţie rutier - cale ferată pentru turism şi deplasare în Munţii Apuseni. Cine nu a fost pe Valea Arieşului, să se ducă. E splendid. Apusenii sunt făcuţi pentru a avea o economie dezvoltată a serviciilor turistice.
În loc să crească porcul în curte, să-l hrănească cu toare resturile din gospodărie şi să se spele iarna cu apă feruginoasă, din termoficarea centralizată, dacă stau la bloc, moţii ar putea să fie prosperi, făcând turism.
Citeşte şi: SURSE Guvernul stopează angajările la stat și reduce 10% din cheltuieli. Nu vor fi tăieri bugetare
Un turism care oricum a evoluat, în apropiere de Turda, la Buru sau Sălciua – de unde se vede superba culme a Bedeleului, ori înspre Abrud, în apropiere de Roşia Montană.
Dar cum faci astfel încât să ajuţi turiştii să ajungă rapid în locaţiile turistice? Ce facilităţi fiscale dai? Cui? Creezi un unit, care să facă un proiect concret, apoi îl pui în practică.
Acum, nici drumul judeţean de pe Valea Arieşului nu e foarte practicabil şi asfaltul s-a cam spart, nici mocăniţa nu mai merge.
Nu trebuie să înfiinţezi pentru a rezolva problema asta nici un minister, nici o direcţie. Trebuie să guvernezi pe proiecte.
Nici nu putem să prefigurăm cât de mulţi bani ar rămâne în Apuseni, dacă turiştii ar putea ajunge de exemplu la Târgul de fete de la Muntele Mare, la Găina.
Energie geotermală pentru termoficare
În Blaj şi Alba Iulia, de mai mulţi ani, autorităţile locale au promovat proiecte de termoficare pe bază de energie geotermală.
De exemplu, Căminul pentru Vârstnici din Alba Iulia va fi încălzit cu energie geotermală. A fost lansată licitația pentru execuția lucrărilor, anunţa în martie Alba24. În Pecica, Arad, instituţiile publice vor fi încălzite cu energie geotermală.
Nordul Bucureştiului stă pe resurse enorme de energie geotermală. Dar acestea nu ştiu că, acolo pe unde trece Centura Bucureștiului, aceasta ţine pe o parte de Otopeni şi pe cealaltă de Bucureşti. Edilii de aici nu se înţeleg cine să facă proiectul.
Energia geotermală ar putea fi folosită şi pentru crearea de locaţii turistice balneare. Guvernul ar trebui să înfiinţeze un unit, care să facă un studiu, apoi un proiect, pe care să-l implementeze.
Cum transformi o federaţie sportivă perdantă bugetar într-un centru de profit?
Conform ministrului Sportului, bugetul iniţial al Ministerului Sportului va fi de 581,5 milioane de lei, anul acesta, faţă de 521,5 milioane de lei, anul trecut.
580 de milioane de lei înseamnă 116 milioane de euro. Cu 116 milioane de euro, poţi pune la punct un program de minimis, pentru dezvoltarea mediului de business.
Miercuri, 26 aprilie, Federaţia Română de Gimnastică a fost în pragul colapsului. Finanţată de Ministerul Sportului, e victima scandalurilor legate de violenţele de la antrenamente, de ani de zile.
Guvernul ar putea înfiinţa unituri, pe discipline sportive, care să studieze modul cum pot deveni aceste federaţii, pe discipline, rentabile, nu consumatoare de bani de la buget.
Pe de o parte, banii de la buget ar trebui investiţi în sportul de mase, în şcoli, licee, universităţi. Pe de altă parte, fiecare sport ar trebui să devină un spectacol în sine.
Acesta să aducă bani din vânzări de bilete la evenimente sportive şi sponsorizări. Gimnastică, atletism, lupte, tenis, judo, nataţie. Aşa am avea din nou performanţă. Cu o Sabrina Voinea sau un David Popovici nu se face primăvară. Trebuie zeci ca ei.
Proiect-pilot pentru gospodăria ţărănească rentabilă
Ultimul exemplu pe care-l dăm este din Agricultură. În loc să înfiinţăm Ministerul Cormoranilor, mai bine facem un unit pentru realizarea unui studiu la o gospodărie ţărănească-tip rentabilă.
Profesorul Avram Fiţiu descria cu şase ani în urmă cazul belgian. Flandra şi Valonia produceau cereale brute şi le comercializau. Preţul scăzut al vracului înseamna valoare adăugată scăzută.
"Cineva a avut ideea că, dacă vor să-i bată pe frații lor valoni, flamanzii ar trebui să-și treacă toată economia agricolă pe procesare și să pună valoare adăugată în prelucrare, în produse finite. Au atins obiectivul prin 2005 – 2006.
De atunci, zona flamandă e contributor net la buget și ține financiar toată economia Belgiei, pentru că a închis lanțurile valorice, având trei verigi în mână: producție, procesare, vânzare", ne declara în anul 2016 Fiţiu.
Principiul e simplu: faci un studiu privind gospodăria ţărănească familială tipică rentabilă. Câteva hectare de teren agricol, pe care cultivi cereale. Ai un cuptor de pâine, faci pâine, covrigi, plăcinte etc..
Produse cu valoare adăugată mare, cu care îndestulezi comunitatea locală, generând prosperitate locală. Suma prosperităţilor locale înseamnă prosperitate generală.
Ce direcţii agricole? Ce cormorani? Ce lamentări naţionale, cu tractoare, prin vămi, că te trimit în faliment "ucrainenii cei răi"?
Minister complet pe proiecte
Modelul este cel a felului cum funcţionează fondurile europene. Ai proiect? Atunci ai bani pentru acel proioect, iar banii sunt bugetul.
Nu înfiinţezi un minister, ca Ministerul Familiei de exemplu, ca să toci aiurea bani şi să nu faci nimic, în afară de campanie electorală indirectă.
Există cel puţin un minister care şi-a făcut în acest moment un studiu pentru bugetarea completă pe proiecte.
Acest lucru nu e posibil imediat, la nivelul îmntregii instituţii guvernamentale, pentru că ar ieşi un scandal cât ţara, dar este un bun deziderat.
