România nu este o excepție în contextul extrem complicat al momentului, arată concluziile raportului Monitorul Fiscal, intitulat De la pandemie la război publicat de FMI. Toate statele lumii au probleme similare, deoarece și-au majorat masiv cheltuielile bugetare în timpul pandemiei. ”Perspectivele fiscale din Europa se confruntă cu o incertitudine excepțională, având în vedere războiul din Ucraina și efectele acestuia”, arată raportul FMI.
”Războiul a izbucnit exact în momentul în care incertitudinea cu privire la pandemia de coronavirus s-a diminuat, după ce țările din întreaga lume au lansat măsuri masive de stimulare fiscală pentru a gestiona recesiunea declanșată de criza de sănătate publică. Sprijinul fiscal în timpul pandemiei a dus la cea mai mare creștere anuală a datoriilor de la al Doilea Război Mondial”, arată raportul FMI. Datoria publică și privată globală a crescut cu 28% în 2020, până la 256% din PIB-ul global.
Un semnal de alarmă
”FMI trage un semnal de alarmă pentru toată lumea și pentru toate economiile emergente, inclusiv pentru România, mai ales că Federal Reserve va înăspri politica monetară. Dacă nu suntem atenți putem ajunge în situația de a avea politici monetare și fiscale neadecvate în condiții de creștere foarte firavă a economiei”, spune Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal.
”Când estimează o creștere atât de mare a datoriei publice brute, cred că FMI pornește de la presupunerea că nu vom respecta procedura de deficit excesiv. Pentru că dacă am respecta rigorile procedurii atunci ar trebui să reducem deficitul la 3% din PIB în 2024, iar secvența aceasta susținută a creșterii datoriei nu ar mai fi posibilă”, spune Adrian Codîrlașu, vicepreședinte CFA România.
Daniel Dăianu consideră însă că nivelul datoriei publice nu ar trebui să ne îngrijoreze, deoarece este confortabil, dacă ne comparăm cu toate statele europene, ci faptul că economia rulează cu un deficit structural mare. În plus România nu are doar un deficit bugetar mare, ci și unul de cont curent, care descrie diferența negativă între valuta care intră în țară și cea care iese din ea.
”Problema României nu este nivelul datoriei publice, pentru că în zona euro nivelul datoriei este în medie în jur de 100% din PIB, în Polonia este deja peste 60%, în Ungaria peste 80%.. Problema noastră este că avem un deficit structural mai mare decât în alte state Deficitul structural descrie un buget public care cheltuiește de-a lungul ciclului economic substanțial mai mult decât își poate finanța cheltuielile neproblematic, adică din surse proprii sau din bani europeni”, ne-a declarat președintele Consiliului Fiscal.
”Sigur trebuie să fim atenți ca datoria publică să nu scape de sub control, dar trebuie să existe și o consolidare în acest sens. Anul trecut ne-a fost foarte greu să echilibrăm bugetul să avem o consolidare fiscală. În mare măsură s-a datorat faptului că n-am realizat un nivel optim de investiții”, a adăugat Daniel Dăianu.
”Anul acesta va fi o performanță să menținem deficitul la nivelul anului trecut, în condiții extrem de nefavorabile, cu o creștere sub așteptări a economiei noastre”, a observat Dăianu.
Într-adevăr potrivit raportului Monitorul Fiscal al FMI, în acest an datoria publică brută a României va urca până la 56% din PIB, în condițiile unui deficit fiscal de 7,6% din PIB, mai mare decât cel din 2021. În plus FMI a tăiat la jumătate și estimarea de creștere a economiei românești pentru acest an, de la 4,8%, cât era prognoza din octombrie, la 2,2%. FMI estimează că veniturile bugetului de stat vor fi doar de 30,9% din PIB, în timp ce cheltuielile publice vor depăși 37,6% din PIB.
Interesant, estimarea evoluției datoriei brute a României de către FMI este mai pesimistă decât cea a agențiilor de rating. Agenția de evaluare financiară Fitch prognoza, în prima săptăpmână din aprilie, că datoria suverană va urca la 51,3% din PIB, ”stimulată” de un deficit fiscal de 7,1% din PIB, în contextul unei creșteri mai modeste a economiei, cu doar 2,1%.
”Părerea mea este că prognoza Fondului este extrem de pesimistă. Nu ne lasă Uniunea Europeană să menținem deficite fiscale atât de mari în următorii ani. Un deficit primar, care exclude factura plăților datoriei publice, de exemplu, de 3,6% din PIB în 2027, precedat de decficite rpimare mai mari de 4% până atunci, este un exercițiu aproape imposibil. Chiar dacă România nu va putea respecta coborârea deficitului fiscal sub 3% în 2024, cum cere Comisia Europeană, tot va trebui să-l reducă în 2025”, a adăugat Codîrlașu.
Pericolul unui regim fiscal inechitabil
Totuși Vitor Gaspar, șeful departamentului de politici fiscale al FMI a avertizat, într-o conferință de presă, că ”multe țări se confruntă cu o îngustare a spațiului fiscal”, iar bugetele publice probabil vor fi supuse mai multor presiuni pe măsură ce ratele dobânzilor cresc în întreaga lume. Aceste presiuni, evident, pot afecta și evoluția datoriei României.
Gaspar sugerează că economiile lumii vor face față unor provocări uriașe, în condițiile în care guvernele au cheltuit masiv pentru a susține economia în timpul pandemiei, iar băncile centrale au susținut creșterea economică prin dobânzi minimale, ceea ce a creat o vulnerabilitate generală în contextul crizei create de războiul din Ucraina.
Președintele Consiliului Fiscal consideră că avertismentele FMI trebuie privite cu atenție, iar autoritățile trebuie să acționeze cu luciditate, rigoare și prudență.
”Nu trebuie să transformăm cheltuieli temporare, impuse de situația extraordinar de complicată provocată de pandemie, iar apoi de război, în cheltuieli permanente. Să evităm să lansăm promisiuni de reduceri de taxe și de impozite. Pentru că iată, semnalul de alarmă transmis de FMI este că am putea ajunge în situația să nu le mai putem finanța. Noi nici nu avem piețe financiare adânci, iar băncile au o expunere limitată față de datoria publică”, avertizează Dăianu.
”Avem un regim fiscal foarte inechitabil. Prin portițe și exceptări am făcut ca unii să fie privilegiați, activități economice să fie privilegiate. Eu înțeleg, poți o perioadă de timp să stimulezi dezvoltarea unor sectoare, cum am avut în IT, dar nu poți menține acești stimuli fiscali așa la nesfârșit. Acest regim fiscal dezechilibrat nu va putea să reziste în condițiile unor crize prelungite”, a adăugat președintele Consiliului Fiscal. ”Datoria, încă relativ confortabilă, tot crește sistematic: în 2009 era 14-15%, din PIB, am ajuns în 2019 la 36,8% din PIB, iar în 2020 la 49,6% din PIB, potrivit datelor din raportul FMI. Aceste salturi ne arată că trebuie să fim foarte atenți. Nu poți să ai deficite de 6-7% ani de zile. Trebuie să începi corecția”, a adăugat Daniel Dăianu.
Inflația, cost și beneficiu
”Trebuie să investim cât se poate de mult, dar evaluările influenței investițiilor le vom avea în a doua jumătate a anului. Ce poate ajuta execuția bugetară este deflatorul de inflație, pentru că inflația este mult mai mare. Și asta ajută la execuția bugetară”, a spus președintele Consiliului Fiscal. În timp ce povara datoriei se menține constantă, inflația influențează pozitiv creșterea economică, dar este un efect pe termen scurt, aproape anulat de majorarea costurilor la care se împrumută statul, provocată tot de inflație, a explicat Daniel Dăianu.
”A spera că prin inflație facem corecția, merge un an de zile. Dar nu poți prelungi pentru că vei avea oameni în stradă. Nu merge nici asta”, a spus Dăianu.
”Deocamdată inflația nu este un cost pentru guvern, ci mai degrabă ajutor. Guvernul beneficiază de faptul că inflația este 10%, iar el plătește la obligațiunile cu maturitate la 10 ani cel mai mult 7%, deci câștigă. Atât timp cât dobânzile la împrumuturile sale sunt sub inflație, pentru guvern este o situație favorabilă. De fapt se reduce ponderea în PIB a datoriei”, a observat Codîrlașu.
Consecințele războiului din Ucraina și efectele de propagare ale sancțiunilor impuse Rusiei sunt încă neclare, iar incertitudinea implică riscuri multiple, insistă FMI a în raport.
„Există riscuri mari în jurul perspectivelor deficitelor și datoriilor, mai ales în situația în care creșterea economică dezamăgește sau dinamica inflației continuă. a surprinde” arată raportul Fiscal Monitor.
Datoria publică medie în economiile avansate este de așteptat să scadă la 113,1% din PIB până în 2024, ca urmare a redresării din recesiunea economică indusă de pandemie. Dar se preconizează că datoria va continua să crească în economiile emergente. Pe termen mediu, este probabil ca datoria publică globală să se stabilizeze la aproximativ 95% din PIB, cu 11% mai mare decât înainte de pandemie, potrivit FMI.
FMI a avertizat, de asemenea, că o politică monetară mai strictă pentru a stăpâni inflația va crește costurile împrumuturilor suverane și va restrânge sfera cheltuielilor guvernamentale.
