Scăderea dobânzilor reflectă o reacţie pozitivă a investitorilor la măsurile fiscale asumate de Guvern pentru reducerea deficitului bugetar, inclusiv creşterea TVA, accizelor şi a impozitelor pe anumite sectoare.
Investitorii par să perceapă o stabilizare a situaţiei fiscale şi un angajament mai ferm pentru consolidare bugetară, spun analiştii.
“Planurile de consolidare fiscală sunt suficiente pentru a restabili încrederea investitorilor”, scriu analiştii de la Erste, acţionarul majoritar al BCR, într-un raport de analiză.
Creşte încrederea în România. Scad dobânzile la care se împrumută România
Executivul condus de Ilie Bolojan a anunţat un nou set de măsuri care, în opinia noastră, ar trebui să restabilească încrederea în angajamentul de ajustare fiscală al României, atât din perspectiva dimensiunii, cât şi a capacităţii de realizare, notează ei.
“Impactul estimat este de 1,2 puncte procentuale din PIB, în 2025, şi 2,2 puncte procentuale, în 2026 (3,8 puncte procentuale, inclusiv reportul din anul 2025).
Majoritatea eforturilor de consolidare din acest an provin din creşterea cotei TVA şi optimizarea/amânarea investiţiilor.
Diferenţa bugetară a ajuns la 3,39% din PIB în ianuarie-mai, faţă de 3,41% din PIB în aceeaşi perioadă a anului precedent.
Veniturile bugetare au crescut cu 13,6% de la an la an, iar cheltuielile cu 12,2%. Raportul dintre cheltuielile publice rigide (salarii publice / pensii / plăţi de dobânzi) şi veniturile bugetare ciclice (venituri fiscale şi contribuţii de asigurări sociale) s-a situat la 94,3%, în primele cinci luni ale anului 2025.
Comparativ cu 90,3%, în perioada corespunzătoare din anul 2024, ceea ce indică un spaţiu limitat pentru consolidarea fiscală pe partea cheltuielilor”.
Ciprian Dascălu, economist şef al BCR, notează că după turul doi al alegerilor prezidenţiale, datoria României a recuperat rapid pierderile suferite după primul tur.
“Formarea unui nou guvern proeuropean a testat răbdarea pieţei. Sprijinul de două treimi în parlament şi numirea lui Ilie Bolojan în funcţia de prim-ministru au adus uşurare pe piaţă.
Sentimentul general este că România a luat o măsură suficient de puternică pentru a mulţumi atât agenţiile de rating, cât şi Comisia Europeană.
Cu un impact estimat de 1,2 puncte procentuale din PIB în 2025 şi de 3,8 puncte procentuale din PIB în 2026, pachetul ar trebui să fie suficient pentru a reafirma angajamentul României de a respecta planul de consolidare fiscală pe 7 ani convenit cu UE”.
Pe fondul acestor evoluţii, Ministerul Finanţelor a reluat emisiunile de obligaţiuni pe pieţele externe după o pauză de câteva luni, inclusiv în dolari şi euro, ceea ce indică o deschidere mai mare spre finanţarea pe termen lung din surse externe.
Creşte încrederea în România. Scad dobânzile la care se împrumută România - Foto: Pexels/Anna Nekrashevich
Această tendinţă de scădere a costului de finanţare este importantă în contextul în care România are o datorie publică aflată în creştere (circa 200 mld. euro), iar costurile cu dobânzile reprezintă o presiune majoră asupra bugetului de stat.
Pe termen mediu, o scădere stabilă a dobânzilor ar putea uşura povara serviciului datoriei publice şi ar putea crea spaţiu fiscal mai mare pentru investiţii sau alte cheltuieli prioritare.
Totuşi, aceste evoluţii rămân dependente de menţinerea disciplinei fiscale şi de condiţiile externe de piaţă, care pot fi volatile, spun analiştii consultaţi de ZF.
