Execuția bugetară. Adrian Negrescu: „Această ajustare masivă nu s-a produs din întâmplare” De unde sunt banii?
Execuţia bugetară pe primele două luni din 2026 confirmă o evoluţie solidă a finanţelor publice, este de părere ministrul Finanțelor, iar experții spun că perspectivele arată bine. Analistul financiar Adrian Negrescu afirmă că această ajustare masivă nu s-a produs din întâmplare.
Ministrul Finanţelor, Alexandru Nazare a spus, vineri, că execuţia bugetară pe primele două luni din 2026 confirmă o evoluţie solidă a finanţelor publice, prin deficit la jumătate faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi infuzie de lichiditate în economie.
El a afirmat că deficitul s-a redus la 0,7% din PIB (14,23 miliarde lei), comparativ cu 1,58% din PIB în aceeaşi perioadă din 2025, ceea ce marchează o scădere semnificativă, de 0,88 puncte procentuale.
Analistul financiar Adrian Negrescu a explicat de ce s-a ajuns la această ajustare.
Execuția bugetară. Adrian Negrescu: „Această ajustare masivă nu s-a produs din întâmplare” De unde sunt banii?
„Execuția bugetară anunță un deficit nominal de 14,23 miliarde de lei, adică 0,70% din Produsul Intern Brut (PIB). Această evoluție pozitivă vine pe fondul unor încasări mai mari din taxe și a unei limitări stricte a cheltuielilor aparatului de stat.
Pentru a înțelege exact dimensiunea acestei îmbunătățiri, trebuie să ne uităm la cifrele din perioada similară a anului trecut.
În 2025, gaura din buget era dublă, ajungând la 30,24 miliarde de lei, adică un procent alarmant de 1,58% din PIB. Vorbim practic despre o diminuare consistentă de 0,88 puncte procentuale a deficitului bugetar într-un timp record de doar 12 luni”, a explicat Adrian Negrescu într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Citește și: Gabriel Biriş: Execuţia arată o îmbunătăţire a situaţiei bugetare. Suntem mai optimişti
De unde a adunat statul mai mulți bani?
„Această ajustare masivă nu s-a produs din întâmplare”, a afirmat Negrescu și a explicat în contianuare de unde a strâns statul banii.
-Veniturile au crescut cu 15,7%, la 103,73 miliarde de lei în primele două luni din 2026. Motorul principal al acestei creșteri l-a reprezentat îmbunătățirea vizibilă a gradului de colectare la nivelul ANAF.
-Taxa pe Valoarea Adăugată (TVA), cea mai importantă sursă de venit a statului, a adus încasări nete de 23,75 miliarde de lei, cu peste 20% mai mult decât anul trecut. Însă, vestea cu adevărat bună pentru mediul privat este că statul nu doar a adunat bani, ci i-a și dat înapoi mult mai rapid.
-Restituirile de TVA către firme s-au majorat la 7,22 miliarde de lei, comparativ cu doar 6,08 miliarde în 2025. Această sumă reprezintă o infuzie vitală de lichiditate în economie, oferind companiilor capitalul necesar pentru a-și susține investițiile și a plăti salariile la timp.
-Eliminarea facilităților fiscale de anul trecut a început să se resimtă și ea din plin în buget. Încasările din impozitul pe venit și salarii au crescut cu 22,3%, atingând 13,46 miliarde de lei. Angajații din sectoare precum construcțiile, agricultura, industria alimentară și IT-ul plătesc acum impozite integrale, ceea ce a adus un plus de 8,7% doar pe segmentul veniturilor salariale. De asemenea, taxarea dividendelor distribuite masiv la finalul anului trecut a generat un plus uriaș de aproape 58%.
-O altă gură de oxigen pentru MFP a venit direct de la Bruxelles. Sumele rambursate de Uniunea Europeană au totalizat 8,28 miliarde de lei, marcând o creștere fabuloasă de aproape 88% comparativ cu anul precedent. Singura dezamăgire la capitolul venituri a venit din zona accizelor pentru tutun, unde încasările au scăzut ușor, deși consumul de carburanți a generat un plus de aproape 14% la buget.
Citește și: Deficitul bugetar este de 0,7% din PIB, după primele două luni, la jumătate față de ianuarie-februarie 2025
Guvernul a cheltuit mai puțin
De asemenea, conform lui Adrian Negrescu, „pe partea de cheltuieli, Guvernul pare să fi reușit o frânare controlată. Cheltuielile totale au fost de 117,96 miliarde de lei, scăzând în termeni nominali cu 1,6% față de 2025. Ca pondere în economia țării, cheltuielile au coborât de la 6,3% la 5,8% din PIB”.
„Cea mai mare felie din tortul bugetar s-a dus pe asistența socială. Statul a plătit 43,18 miliarde de lei pentru pensii și ajutoare, o creștere modestă de sub 1% față de anul trecut. O parte din acești bani, mai exact 6,97 milioane de lei, au fost folosiți direct pentru compensarea facturilor la energie și gaze pentru populație.
O reducere extrem de importantă s-a înregistrat la capitolul cheltuielilor de personal. Statul a plătit salarii în valoare de 27,13 miliarde de lei, cu aproape un miliard de lei mai puțin decât în primele două luni din 2025”, a afirmat expertul.
Au tăiat sporuri și s-au limitat angajările
Adrian Negrescu a mai arătat că „această economie la buget s-a realizat prin tăierea unor sporuri controversate și prin aplicarea măsurilor stricte de limitare a angajărilor și a creșterilor salariale în sectorul public. Cheltuielile cu bunurile și serviciile au scăzut și ele cu 2,1%, statul cheltuind 14,43 miliarde de lei pentru funcționarea curentă a instituțiilor”.
Pe de altă partem „nici capitolul investiții nu a fost ignorat, deși accentul a fost pus masiv pe banii europeni. Statul a alocat 11,20 miliarde de lei pentru dezvoltare, iar peste 76% din această sumă reprezintă facturi plătite pentru proiecte finanțate direct din fondurile europene și prin PNRR”, a mai afirmat Adrian Negrescu.
„În esență, execuția bugetară arată nesperat de bine având în vedere problemele din economie.
Provocările sunt uriașe – nu este exclus să asistăm la o contracție economică semnificativă generată de efectele noului val de inflație (carburanți, gaze etc.). În aceste condiții, probabil vom avem una, dacă nu două rectificări bugetare.
Un lucru este însă extrem de important – faptul că Guvernul își limitează cheltuielile iar dacă acest trend se va menține, pe fondul încasărilor mai mari ținta de deficit bugetar de 6,2% are toate șansele să fie atinsă”, a arătat expertul.
