Acestea sunt motoarele scăderii prețurilor petrolului.
Petrolul s-a ieftinit cu mai mult de 5% în dimineața zilei de marți, a doua zi consecutivă de scăderi substanțiale. Cotațiile petrolului Brent au coborât la 101,38 dolari/baril, la ora publicării acestui articol, o scădere cu 21,75% față de nivelul maxim de 129,57 dolari pe baril atins în urmă cu șase zile. Cotațiile petrolului american, WTI (West Texas Intermediate) au coborât, la momentul redactării acestui articol, sub niveulul de 100 de dolari pe baril, până la 97,54 dolari/baril, nivel aproape egal cu cel din 1 martie. Prețul petrolului WTI a scăzut cu 21,75% față de niveul maxim de 124,66 dolari/baril la care urcase în urmă cu șase zile. Cotațiile petrolului rusesc stagnau în jurul nivelului de 90 de dolari baril (ESPO) și 88 dolari/ baril (Sokol), ca efect al anunțului Indiei că ia în considerare să profite de ofertele de țiței și alte mărfuri ieftine ale Rusiei cu decontarea tranzacțiilor prin sistemul de plată rupie/ruble.
De ce scad cotațiile petrolului
Dincolo de așa numitul efect emoțional al pieței financiare pe care se tranzacționează contractele la termen cu petrol, care sunt privite de noi ca fiind prețurile petrolului, trebuie să observăm că, în ultimele zile a scăzut cererea. Prețul mai mare a fost acceptat de mai puțini investitori, iar volumele de tranzacționare u fost mai mici. Explicația volumelor mai mici de petrol tranzacționate poate fi aceea că s-a redus tranzacțiile speculative din piață, de multe ori practicate de fondurile de investiții de risc, hedge funds. De notat că aproape toate companiile petroliere plasează masiv bani în piețele financiare, cu argumentul acoperirii riscurilor. ”Se pare că fondurile speculative și-au redus masiv pariurile optimiste pe petrol săptămâna trecută, după ce au văzut că interzicerea petrolului rusesc de către SUA și Marea Britanie nu a reușit să împingă prețurile peste pragul de 130 de dolari/baril- ceea ce a venit ca un avertisment că recenta creștere a petrolului a fost probabil exagerată”, arată o analiză a băncii elvețiene de investiții Swissquote.
Citește și: Forțele ruse au lansat 65 de atacuri asupra Harkovului în ultimele 24 de ore
Un prim impuls de scădere a prețurilor petrolului a venit dinspre o atenuare a așa numitei sensibilități față de risc, o componentă emoțională a tranzacțiilor din piețele internaționale. Piața a interpretat pozitiv semnalele venite dinspre oficialii ruso-ucraineni, care au raportat progrese în discuții. Existența unui progres al negocierilor a fost confirmat de secretarul de stat adjunct al SUA Wendy Sherman, care a declarat că Rusia a dat semne de disponibilitate de a se angaja în „negocieri de fond”.
Un al doilea motiv al scăderii prețurilor este o așteptată reducere a cererii din China, unde autoritățile au luat măsuri de restricție ca urmare a creșterii numărului de cazuri de Covid. Piețele anticipează deci o scădere a cerererii după ce autoritățile au introdus restricții în Shenzhen, centrul tehnologic din sudul Chinei, blocând astfel un oraș cu 17 milioane de locuitori. Restricțiile au fost o reacție după raportările privind focarele epidemice din Hong Kong, unde tulpina Omicron. pare să se fi răspândit. Există temeri din ce în ce mai mari că alte orașe ar putea urma exemplul pentru a se conforma politicii stricte de zero COVID a țării, adoptată de guvernul Chinei.
Nu în ultimul rând este așteptată o creștere a ofertei de petrol din piață. Statele Unite poartă negocieri cu Iranul și cu Venezuela pentru anularea sancțiunilor și face presiuni asupra OPEC pentru majorarea producției. Oficialii americani s-au întâlnit săptămâna trecută cu președintele venezuelean Nicolas Maduro în Caracas, purtând entru prima oară negocieri bilaterale, înghețate timp de mai mulți ani.
Oficali ai Emiratelor Arabe Unite au declarat săptămâna trecută că OPEC+ ar putea dubla producția către piață ( de aproximativ 800.000 barili pe zi) foarte rapid. Membrii OPEC – inclusiv Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Venezuela – livrează aproximativ 40% din producția mondială de țiței și 60% din petrolul tranzacționat la nivel global, potrivit agenției americane de informații privind Energia (US Energy Information Administration).
Probleme actuale ale livrărilor insuficiente de petrol sunt efectul pandemiei de coronavirus asupra economiei globale. În 2020, pe măsură ce cererea de petrol s-a prăbușit, când majoritatea țărilor erau blocate, OPEC+ a convenit să reducă livrările cu aproape 10 milioane de barili de petrol pe zi, sau aproape 10% din producția mondială de petrol.
Anul trecut, când economiile lumii și-au revenit din recesiune, grupul OPEC plus, care include și Rusia, au majorat producția, însă la un nivel sub nevoile pieței. Cei mai mari exportatori ai lumii au mărit producția cu 400.000 de barili pe zi din august 2021, pe măsură ce economiile s-au redeschis. Era deci instalat în piață un deficit masiv de petrol.
După ce Rusia a invadat Ucraina și a fost sever sancționată, amenințarea unei crize globale a aprovizionării cu petrol a devenit o realitate și presiunile asupra OPEC pentru creșterea producției s-au intensificat.
Totuși OPEC plus și-a menținut și la ultima sa întâlnire din 2 martie (la aproximativ o săptămână de când Rusia a invadat Ucraina) decizia de a-și crește producția de țiței doar cu 400.000 barili pe zi, susținând că e suficient petrol în piață.
„S-a remarcat că elementele fundamentale actuale ale pieței petroliere și consensul asupra perspectivelor acesteia au indicat o piață bine echilibrată și că volatilitatea actuală nu este cauzată de schimbările fundamentale ale pieței, ci de evoluțiile geopolitice actuale”, a spus OPEC+ într-un comunicat. La întâlnire a participat și ministrul rus al energiei.
La sensibiltatea emoțională a tranzacțiilor speculative cu petrol, la mărirea producției de țiței se mai adaugă un impuls în măsură să scadă pețurile aurului negru: întărirea dolarului. Petrolul, resursa naturală cea tranzacționată din lume este cotat în dolari SUA și există o relație indirectă între prețul dolarului și cel al petrolului. Când dolarul american este fragil, cotațiile petrolului cresc și invers, când moneda americană se întărește, cotațiile petrolului scad.
Recent președintele Federal Reserve (sistemul american de bănci centrale), Jerome Powell, s-a declarat în favoarea unei majorări a dobânzii de politică monetară cu 0,25%. Ședința de politică monetară are loc în 15-16 martie, iar piețele financiare se așteaptă la această măsură care va provoca mișcări importante în piață va atrage fluxuri masive de bani către SUA. Evident întărirea dolarului și ieftinirea petrolului va afecta negativ rubla.
Stabilitate relativă a petrolului rusesc
Acum petrolul rusesc este mai ieftin decât Brent sau WTI, dar acest discount nu a atras mulți investitori deoarece este extrem de complicată ecuația livrării lui. Pe de o parte multe companii se tem de extinderea sancțiunilor și asupra lor, pe de altă parte costurile asociate livrării și asigurărilor sunt suficient de mari pentru a anula discountul oferit de prețul țițeiului. Totuși cotațiile petrolului rusesc, care au simbolurile de tranzacționare ESPO și Sokol, s-au menținut, ba chiar au urcat ușor, după ce India a anunțat săptămâna trecută că este interesată să cumpere petrol ieftin de la ruși, plătind în moneda națională, nu în dolari. India importă 84% din necesarul său de petrol și, până acum, doar aproximativ 2 până la 3% din acesta era importat din Rusia. Săptămâna trecută, Hardeep Singh Puri, ministrul indian al energiei a avut o întâlnire cu viceprim-ministrul rus Alexander Novak. Anterior, ministrul de Finanțe Nirmala Sitharaman a declarat că Rusia a făcut o „ofertă deschisă” de a-și vinde petrolul cu reducere, dar India a trebuit să ia în considerare câțiva alți factori înainte de a lua decizia de a cumpăra. India și-a menținut poziția neutră față de război, în ciuda presiunilor din partea SUA și a Uniunii Europene de a condamna invazia rusă. New Delhi a declarat că susține Carta ONU și integritatea teritorială și suveranitatea tuturor națiunilor, dar s-a abținut de la votul asupra rezoluțiilor împotriva Rusiei la ONU.
