Curtea de Conturi confirmă deficitul de 32 de miliarde de euro, din bugetul pe 2024. Unde s-au dus banii?

Cifrele oficiale sunt acum oficializate și validate prin Raportul de audit al Curții de Conturi asupra execuției bugetare, document care confirmă poziția ingrată actuală a României.

Suntem campionii negativi ai UE: singura țară din blocul comunitar care s-a apropiat periculos de pragul de 10% deficit bugetar.

Citeşte şi: Boloş: Finanţele au avertizat repetat Cabinetul Ciolacu asupra efectelor cheltuielilor crescute

Execuția bugetului de stat (pe bază de numerar/cash) indică un deficit de 157 de miliarde de lei (31,4 miliarde de euro), respectiv 8,9% din PIB, potrivit raportului Curții de Conturi consultat de Newsweek România.

Întrebarea esențială pe care și-o pun atât contribuabilii, dar și economiștii rămâne: unde s-au dus concret acești bani?

Curtea de Conturi confirmă o gaură neagră de 32 de miliarde de euro, pe anul 2024, la bugetul de stat

Contabilitatea publică nu pune o etichetă nominală pe fiecare leu din deficit. Însă datele din raportul Curții de Conturi și din execuția bugetară arată că banii s-au dus în principal pe trei direcții majore:

1.. Explozia costurilor cu dobânzile (Datoria publică): O felie uriașă din sumele împrumutate de stat s-a dus direct în buzunarele creditorilor, pentru a plăti dobânzile la datoriile acumulate anterior.

Plățile efectuate pentru serviciul datoriei publice au ajuns la 34,7 miliarde de lei, marcând o creștere spectaculoasă de 153,2%, față de anul 2020.

Citeşte şi: România are timp până în ianuarie 2025 să reducă deficitul bugetar. Ce a convenit Comisia Europeană

Statul a ajuns să se împrumute scump doar ca să rostogolească... rostogolirea datoriilor mai vechi.

2.. Cheltuielile suplimentare masive, prin Fondul de Rezervă: Banii cheltuiți în plus față de planificarea inițială au fost direcționați masiv prin Fondul de Rezervă Bugetară, aflat la dispoziția Guvernului.

Prin suplimentări succesive (aproape 60 de miliarde de lei credite bugetare), cele mai mari alocări suplimentare au luat calea unor ministere-cheie, precum Ministerul Dezvoltării, Ministerul Transporturilor sau Ministerul Finanțelor (la capitolul Acțiuni Generale).

3.. Aparatul de stat și cheltuielile curente: Ritmul de creștere a cheltuielilor publice l-a depășit cu mult pe cel al veniturilor, alimentat de majorări salariale și pensii nesusținute de o economie reală competitivă. Asta a dus la deficit bugetar excesiv.

Adevărata problemă: De ce nu au ajuns banii? (Capcana veniturilor mici)

Răspunsul complet la întrebarea „unde s-au dus banii?” ține de fapt de o altă ecuație: statul a cheltuit banii ca un „stat gras”, prosper, dar a încasat bani ca unul sărac, pauper.

Raportul Curții de Conturi subliniază că modelul fiscal al României este unul profund nesustenabil.

Citeşte şi: Cum va reuşi Guvernul să se încadreze în ţinta de deficit bugetar de 7%?

În anul 2024, veniturile bugetare au reprezentat doar 34,1% din PIB, plasând România pe un rușinos loc 26 din 27 în Uniunea Europeană, la capitolul colectare.

Mai mult, auditorii fiscalizează și artificiile contabile din timpul anului: la categoria Venituri, a fost inclusă o sumă estimată de 10,5 miliarde de lei, la capitolul „Venituri suplimentare încasate din digitalizare”.

A fost o proiecție introdusă artificial, fără un fundament real în execuție, care a umflat cifrele pe hârtie și a adâncit prăpastia bugetară.