Cu războiul la graniță, când privești o unitate de lansare a rachetelor antigrindină din cele 99 de puncte existente în România, poți crede că ai în față un sistem de apărare antiaeriană și nu unul menit să alunge grindina și să aducă ploaia.
Asta și pentru că rachetele au o dublă utilizare: militară, putând fi înlocuite rapid cu rachete antiaeriene, și civilă, pentru combaterea grindinei și pentru stimularea precipitațiilor.
Rachetele sunt fabricate în România la Electromecanica Ploiești, o unitate de producție a companiei de stat Romarm, și sunt operate de o firmă privată - Intervenții Active în Atmosferă SA (IAA).
Citește și: Oficial NATO: Alianța, pregătită pentru confruntare directă cu Rusia. România, „o linie roșie”
Tot programul este gestionat de Autoritatea pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor (AASNACP), aflată în subordinea Ministerului Agriculturii.
O rachetă costă în jur de 1000 de Euro, iar anul trecut au fost folosite 4200.
Citește și: Nicolae Ciucă anunță cum îi va preda guvernarea lui Ciolacu. Nu va avea loc nicio abatere
Costurile se ridică astfel la 4,2 milioane de euro (aproximativ 21 de milioane de lei), în condițiile în care AASNACP a avut anul trecut un buget de 190 milioane de lei.
Racheta antigrindină este, de fapt, una militară care, în locul focosului are un modul cu iodură de argint. Toate cele 99 de puncte de lansare sunt introduse în infrastructura critică iar operarea lor presupune acces la spațiul aerian, la secrete militare etc.
Fermierii: De ce ni le dau, dacă nu le vrem?
Eficiența acestui program aflat în extindere este contestată chiar de către cei cărora li se adresează: fermierii.
Cosmin Olteanu, un fermier din Prahova și liderul unei asociații de profil, susține că programul antigrindină și pentru creșterea precipitațiilor aduce de fapt secetă:
“E o nenorocire de program. De când l-au introdus acum câțiva ani avem numai și numai probleme. Nicidecum nu aduce ploaie ci numai și numai secetă. Pur și simplu nu ne dorim acest program și suntem în situația lui dacă voi nu mă vreți, eu vă vreau”.
Acesta susține că punctul său de vedere e împărtășit de foarte mulți fermieri și că cei de la Autoritatea Antigrindină nu vor să se întâlnească cu fermierii nemulțumiți de program:
“Cei de la Autoritate fug de noi, nu vor să se întâlnească cu noi ca să le explicăm de ce aceste rachete fac rău culturilor noastre. Nu știu să existe fermieri fericiți cu acest program. Sunt prea puternici cei de la Antigrindină, unii bagă bani în buzunar de la rachete iar pe noi ne distrug “.
Olteanu mai susține că nemulțumirea fermierilor din anumite zone unde au fost amplasate punctele de lansare a rachetelor antigrindină merge până la acte de sabotaj: “Unde amplasează aceste sisteme antigrindină în doi ani de zile își pun lumea în cap. La Vaslui le-au tăiat stația, altădată au tăiat cablurile de alimentare, nici la Timișoara nu le mai vor, nu le vrea nimeni. În urma numeroaselor noastre sesizări către autorități, toată lumea ne sprijină verbal dar nimeni nu are putere în fața ăstora, sunt mai puternici decât prim miniștrii României”.
Autoritatea antigrindină: Un sistem eficient pe care îl extindem
De cealaltă parte, Gheorghe Florescu Căunei, inginer și general de armată, își apără din biroul său de vizavi de Ministerul Agriculturii sistemul pe care l-a pus pe picioare:
“Pe unii fermieri nu-i interesează sistemul antigrindină pentru ca iau bani de la asigurări. Pe o suprafață anume un fermier în ințelegere cu asiguratorul cultivă doar 10-15 metri în adancime și în mojloc nimic, după care bagă toată suprafața la calamități și își încasează asigurările”.
Prima dată problema intervenției în atmosferă a fost pusă în România prin anii 80 însă s-a opus Elena Ceaușescu. Subiectul a fost reluat după Revoluție iar din 2006 au început să fie dezvoltate primele unități de lansare.
Unitatea-pilot a fost amplasată la Ploiești, acolo unde-și au sediul atât compania producătoare dar și operatorul privat.
Căunei respinge și acuzațiile că sistemul antigrindină ar produce secetă:
“Care e principiul: noi intervenim într-o parte a norului în cea in care se dezvoltă niște celule convective adică acolo unde se formează gheața. Dacă nu intervin se formează gheața care cade și produce pagubă. Dacă intervin în celula respectivă iodura de argint din rachete produce centre de condensare cu alte cuvinte face o chiuciură mai măruntă și se schimbă structura și atunci celula devine mai grea și nu se duce în sus să se formeze gheața ci cade pe pământ sub forma de precipitații. Din grindină facem apă. Deci nu am cum sa fiu acuzat că produc secetă”.
Sistemul antigrindină din România cu rachete este folosit în Estul Europei și în Rusia. Alte sisteme complementare sau concurente sunt cele care folosesc avionul pentru a lansa rachetele, altele cu generatoare terestre, dar și cu baloane cu heliu. Acesta din urmă este cel mai folosit sistem în țările din Vest și cel mai ieftin - cu un cost de doar 100 de dolari pe fiecare balon lansat.
Grindina se formeaza la 6-7000 de metri însă la această înălțime se ajunge doar cu rachete sau cu aviația, celelalte sisteme ajungând doar până la 4000 de metri.
Oficialul de la Antigrindină susține că cele 99 de puncte de lansare grupate în 6 unități protejează 2,5 milioane de hectare dar că poate să facă 250 de puncte de lansare cu care să protejeze o suprafață dublă.
“Pentru cele 250 de puncte de lansare ne trebuie 8 aeronave și o serie de alte echipamente inclusiv trei radare. Avem depus un proiect de 110 milioane Euro depus pe POIM care a fost discutat la Bruxelles și pe care sperăm să-l operaționalizăm în cel mai scurt timp. La acest moment lucrăm inclusiv la o dronă pe care o vom lansa în primăvară. ”
Sistemul operat de o singură companie privată
O altă controversă legată de sistemul antigrindină este legată de operarea acestuia. Nu este făcută de către autoritatea care-l gestionează, ci de o singură companie privată IAA SA Ploiești deținută de oamenii de afaceri Emil Sârbu și Doru Popescu.
Cei doi au pornit afacerea când aveau 32 de ani, inițial compania numindu-se General Conf Grup SRL și avea ca obiect de activitate producția și comercializarea de echipamente de confecții în special către structuri din Armată sau Ministerul Afacerilor Interne.
La primele licitații organizate de Autoritatea Antigrindină compania avea acest nume pe care și l-a schimbat mult mai târziu.
Cifra de afaceri a companiei a avut o explozie în ultimii cinci ani sărind de la 15 milioane lei în 2017 la 78 milioane lei în 2021.
Conform propriilor informații IAA a fost licențiată în 2010 ca operator pentru combaterea grindinei, iar nouă ani mai târziu, și pentru activitatea de creștere a precipitațiilor. Acum colaborarea dintre Autoritatea Antigrindină și această companie merge până la livrarea de paturi pentru dormitor sau instalarea de sisteme antiefracție pe lângă operarea lansatoarelor de rachete antigrindină.
adevărat proiect de țară, menit să combată efectele schimbărilor climatice ce au dus la apariția, în ultimii ani, din ce în ce mai des, a fenomenelor meteo extreme (grindină, inundații, secetă).
Aceștia susțin că toate contractele câștigate au fost atribuite prin licitații.
“Cercetările pe plan mondial estimează că eficiența științifică a celor două activități este de minim 75% prin metoda rachetelor și, respectiv, de maxim 60% prin metoda aviației. Cele două tipuri de intervenții active în atmosferă sunt utilizate de peste 50 de ani în țări precum SUA, China, Germania, Franța, Bulgaria, Republica Moldova, Croația, Argentina și multe altele. Organizația Meteorologică Mondială promovează activitățile de intervenții active în atmosferă și le monitorizează prin autoritățile meteorologice naționale”, susțin oficialii IAA SA.
Sistemele antigrindină și rachetele pentru combaterea secetei sunt produse de Electromecanica Ploiești iar partea de software-ul necesar acestor instalații, precum și pregătirea personalului care le operează, sunt dezvoltate de compania IAA S.A.
Oficialii acestei companii susțin că derulează contracte și colaborări în domeniul intervențiilor active în atmosferă și are acorduri încheiate cu importante companii care activează în acest domeniu din Franța, Germania, Africa de Sud, Croația, Argentina, Republica Moldova și Bulgaria.
