Pădurea înseamnă viață, aer curat, dar și o resursă naturală regenerabilă valoroasă, care poate contribui din plin la dezvoltarea economică, datorită, în principal, produselor din lemn sau derivate din lemn care au o valoare adăugată importantă. De exemplu, contribuţia sectorului forestier, inclusiv industria lemnului, la PIB-ul României a variat între 3,5% şi 4,5% în ultimii zece ani.
Mai mult, dacă este prelucrat eficient, lemnul este unul dintre puținele materiale ce pot fi utilizate în proporție de 100%. Iar specialiștii Romsilva, ca și reprezentanții autorităților din alte țări care se ocupă de administrarea fondurilor forestiere, afirmă că exploatarea sustenabilă, care include recoltarea de lemn marcat și plantări de puiet, duce la reîmprospătarea fondul forestier respectând ciclul natural. Dar aceste aspecte sunt puse, bineînțeles, într-un con de umbră de corupție și exploatările ilegale.
Pentru a vedea ce înseamnă exploatarea sustenabilă a pădurii, Newsweek România a luat parte la o prezentare efectuată de Direcția Silvică Bacău. De la specialiști am aflat, de exemplu, că anumite specii, precum pinul, molidul și plopul, nu se înmulțesc din sămânță fără intervenția omului. Iar directorul general Romsilva, Gheorghe Mihăilescu, ne-a explicat cam care este situația fondului forestier din țara noastră și cum a evoluat el în timp.
La 1 ianuarie 1991, când a fost înființată Romsilva, suprafața împădurită din România era de 6.341.260 de hectare. În urma retrocedării proprietăților confiscate abuziv de regimul communist, fondul forestier de stat administrat de Romsilva a scăzut la aproape jumătate (3,14 milioane de hectare). Iar în ultimii 27 de ani, Romsilva a regenerat peste 540.000 de hectare de păduri de stat.
La începutul anului 2018, fondul forestier național ocupa o suprafață de 6,56 de milioane de hectare, respectiv 27,5% din suprafața României, ceea ce îmseamnă că, în comparație cu situația din 1991, suprafața împădurită a crescut ușor.
Din acest total, Romsilva administrează 48%, punând accentul pe gestionarea durabilă și unitară, astfel încât pădurile să contribuie la ridicarea nivelului calității vieții. Iar 78,6% din pădurile de stat dețin certificarea managementului forestier în sistem internațional FSC, îndeplinind criteriile internaționale privind gestionarea durabilă a pădurilor, Romsilva exploatând anual, atenție, doar 1% din volumul total de lemn existent în pădurile administrate.
Astfel, de exemplu, în ultimii 5 ani, de pe suprafața de fond forestier proprietate publică a statului administrată, Romsilva a recoltat (prin vânzare ca masă lemnoasă pe picior și lemn fasonat) următoarele volume de masă lemnoasă: 2014 – 9,076 milioane metri cubi, 2015 – 8,97 milioane metri cubi, 2016 – 8,58 milioane metri cubi, 2017 – 9,53 milioane metri cubi, 2018 – 9,59 milioane metri cubi. Iar în 2019, Romsilva urmează să recolteze aproximativ 9,5 milioane metri cubi. Din acest total, volumul de 6.750 .000 mc vor fi oferiți ca masa lemnoasă pe picior și 2.750.000 mc ca masă lemnoasă fasonată din care 1.744.000 mc exploatați cu forțe proprii și 1 006.000 mc prin prestări servicii.
Regenerarea naturală și artificială reprezintă principala prioritate a regiei. Anual Romsilva plantează peste 30 de milioane de puieți forestieri, în cele două campanii de împădurire derulate primăvara și toamna. Iar în ultimii patru ani a regenerat peste 63.000 de hectare de pădure.
Lemn și produse din lemn cu plus valoare
După ”lecția” Romsilva, am fost să vedem cum poate crește valoarea lemnului brut la cea mai mare fabrică de panel din lume instalată într-o singură locație, la Comănești, Holzindustrie Schweighofer Baco, la o fabrică de mobilă din Târgu Ocna, ale cărei produse din stejar masiv sunt la mare căutare în Occident, la o fabrică de tâmplărie cu geam termopan din lemn stratificat și la o fabrică de case din lemn realizate cu tehnologii de ultimă oră, rezistente la foc și izolate perfect termic și fonic.
La Holzindustrie Schweighofer Baco, de exemplu, fabrica de panel cu o capacitate de producție de 145.000 de metri cubi (panouri din lemn stratificat obținute din procesarea cherestelei cu valoare comercială redusă - lemn de rășinoase) care exportă în 40 de țări, am aflat că doar 40% din buștenii cu care se aprovizionează de la fabricile de cherestea provin din România, restul de 60% fiind importați chiar și din Africa.
Mai mult, pentru a nu exista suspiciuni privind proveninența lemnului, și în România se urmărește traseul acestuia, de la sursă până la poarta fabricii, prin intermediul unei aplicații online cu date GPS integrate denumite Timflow. Din aprilie 2017, au fost monitorizate peste 50 de mii de transporturi, însă acest număr este încă destul de mic în comparație cu totalul transporturilor de lemne.
Prin urmare, valorificarea inteligentă a potențialului fondului forestier dar și a capitalului uman poate asigura o creștere economică durabilă. Regia Națională a Pădurilor Romsilva este, de pildă, al treilea mare angajator al României, cu peste 16.000 de angajați la nivel național, iar contribuţia sectorului forestier, inclusiv industria lemnului, la PIB a variat între 3,5% şi 4,5% în ultimii zece ani, România fiind un exportator important de produse forestiere printre care mobilier, cherestea şi plăci aglomerate din lemn.
