În România, prin Legea Petrolului, redevențele se calculează ca procente din valoarea producției. În funcție de dimensiunea zăcământului procentele aplicate variază între 3,5% și 13,5%, pentru petrol, şi între 3,5% și 13%, pentru gazele naturale.
Sintagma "redevenţă petrolieră" reprezintă "suma datorată de către titularii acordurilor petroliere bugetului de stat, în condiţiile legii, pentru exploatarea unui zăcământ petrolier şi a bunurilor aflate în domeniul public, în scopul transportului şi tranzitului petrolului pe conducte magistrale, precum şi operării terminalelor petroliere".
Ce redevenţe ia România din exploatările de petrol şi gaze
De obicei, redevența este stabilită prin intermediul unui contract de licențiere.
Sectorul industriei de petrol și gaze a contribuit la bugetul general consolidat cu 21,5 miliarde lei, în primele șase luni din anul 2022, reprezentând aproape aceeași sumă din tot anul 2020, conform Financial Intelligence. Impactul bugetar al industriei de petrol și gaze a fost semnificativ mai mare, în prima jumătate a anului 2022.
Citeşte şi: Facturile românilor la energie și gaze se vor dubla: „S-ar reveni la prețurile din contract”
Sumele coletate ca venituri la buget au crescut foarte mult. Spre comparaţie, în anul 2012, statul român a colectat în primele zece luni redevențe de 1,5 miliarde de lei, în creștere cu 9%, față de perioada similară din anul precedent. Cea mai mare parte din sumă (peste 80%) era de obicei contribuția Petrom și Romgaz.
Analiza Consilium Policy Advisors Group (CPAG) relevă că impactul total al industriei de petrol și gaze asupra economiei (inclusiv efectele directe, indirecte și induse) este mai mult decât semnificativ, crescând de la 3,1% din PIB, în anul 2020, la 4,1% din PIB, în anul 2021, și cam 8% din PIB, în anul 2022.
Franţa. Rol scăzut al petrolului şi gazelor
Rolul petrolului şi gazului în sectorul energetic francez este scăzut, pentru că Franţa are o energetică bazată pe energia nucleară. Din acest motiv, nu există redevenţe. Se aplică diferite taxe, la importul şi exportul de petrol şi gaze. Totuşi, consumul anual intern de petrol, de 77 de milioane de tone, era suficient de mare, încât producţia să reprezinte numai 1% din acesta, în anul 2018.
Pe de altă parte, Franța nu exportă gaze naturale, în schimb, a importat 565,76 TWh de gaze naturale, în 2018. Petrolul şi gazul se califică drept resurse miniere și sunt proprietate publică, conform Thomson Reuters Practical Law.
La noi au crescut, la alţii au scăzut
Rata medie efectivă a redevențelor și a altor impozite similare (impozitul asupra veniturilor suplimentare, impozit pe construcții speciale, impozitul aplicat la veniturile rezultate din exploatarea petrolului brut) a crescut în România de la 15% în 2014, la 16,9% în 2015 și la 17,5% în 2016, în timp ce în majoritatea statelor europene a scăzut, conform Deloitte.
Rata medie efectivă a redevențelor și a altor impozite similare (impozit suplimentar pentru gaze naturale, impozit pe construcții speciale, impozitul aplicat la veniturile rezultate din exploatarea petrolului brut) a crescut în România, de la 15%, în 2014, la 15,7%, în prima jumătate a anului 2015, și la 16,9%, la sfârșitul lui 2015, ajungând la 17,5%, în anul 2016.
Rata medie efectivă a redevențelor și a altor impozite similare a scăzut în Europa (inclusiv zăcământul Groeningen, din Olanda, care are un regim fiscal special), de la 11,7%, în anul 2014, la 10%, în 2015. Rata medie efectivă a redevențelor și a altor impozite similare a scăzut în Europa (excluzând zăcământul Groeningen, din Olanda) de la 9,3%, în anul 2014, la 7,9%, în anul 2015.
Rata medie efectivă a redevențelor și a impozitelor similare a fost în scădere, în anul 2015, comparativ cu anul 2014, în 10 state europene: Marea Britanie, Norvegia, Danemarca, Ungaria, Austria, Germania, Olanda, Italia, Bulgaria și Albania, iar rata medie efectivă a redevențelor și a impozitelor similare a înregistrat în perioada analizată o ușoară creștere, în 5 state europene: Serbia, Lituania, Irlanda, Franța și Polonia.
SUA. Cele mai mari redevenţe din istorie
În Statele Unite, majoritatea statelor și mulți proprietari privaţi de terenuri petroliere şi gazeifere onshore solicită companiilor să plătească redevențe mai mari de 12,5%, unele state percepând 20% sau mai mult, potrivit oficialilor federali. Rata redevenței, pe de altă parte, pentru petrolul offshore, produs din rezervele federale, din apele adânci din Golful Mexic, este de 18,75%.
Cum s-ar spune, plăteşti o redevenţă mai mare, pentru o exploatare mai dificil de realizat, cu tehnologie mai scumpă, deci, pentru a-ţi amortiza investiţia, trebuie să găseşti un zăcământ cât mai mare.
Citeşte şi: Redevențele din gaze, folosite pentru reabilitatea CET-urilor, propune un liberal
În aprilie 2022, conform Associated Press, Departamentul de Interne a declarat că avansează cu primele vânzări onshore de contracte de închiriere publice de foraj de petrol și gaze naturale, sub președintele Joe Biden, dar va crește brusc ratele redevențelor pentru companii, în timp ce oficialii federali cântăreau eforturile de a lupta contra schimbărilor climatice împotriva presiunii de a reduce preturile mari la benzina.
Rata redevenței pentru contractele de închiriere noi va crește la 18,75%, de la 12,5%. Acesta este un salt de 50% și marchează prima creștere a redevențelor pentru guvernul federal, de când au fost impuse acestea, în anii 1920. În licitația din noiembrie, anulată ulterior, companiile energetice, inclusiv Shell, BP, Chevron și ExxonMobil, au oferit un total de 192 de milioane de dolari, pentru drepturi de foraj offshore, în Golf.
Norvegia. Cu redevenţa Statoil/Equinor, se plătesc pensiile norvegienilor
Cu totul altfel stau lucrurile în Norvegia. Produce aproximativ 120 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, în fiecare an. Nu are redevențe. Fondul suveran de stat Statoil, care şi-a schimbat acum numele în Equinor, plăteşte anual o sumă enormă, pe exploatările sale gazeifere şi petroliere, răspândite în toată lumea, reprezentând o rată brută de impozitare de 78%.
Banii aceştia nu sunt folosiţi oricum, de statul scandinav: ei sunt destinaţi plăţii pensiilor cetăţenilor norvegieni. Plata totală, din veniturile din impozite și taxele din activități petroliere, este estimată la 660 de miliarde NOK (coroane norvegiene), adică 57,45 miliarde de euro, în acest an. Cam un sfert din PIB-ul României.
Citeşte şi: Cotațiile petrolului au crescut cu 2%, la maximul ultimelor 10 luni. Se anunță noi scumpiri la pompă
Fluxul net de numerar, din deținerea directă a câmpurilor petroliere şi gazeifere este estimat la aproximativ 279 de miliarde NOK, adică 25,85 miliarde de euro. Guvernul are venituri suplimentare, din dividendele Equinor, care se ridică la aproximativ 77 de miliarde NOK, adică 6,7 miliarde de euro, estimate tot pentru acest an, conform NorskPetroleum.
Cifrele sunt ameţitoare. Fluxul de numerar net total estimat, din industria petrolieră norvegiană, în anul 2023, este de 1 015 miliarde NOK, adică 88,35 miliarde de euro. Ca ordin de mărime comparativ, Olanda avea venituri din TVA de 40 de miliarde de euro.
