Bulgarii, supărați că s-a spart conducta cu bani în România. „Suntem îngrijorați!”. Întreprinderile bulgare se confruntă cu un moment critic, dominat de creşterea salariilor, pe fondul unei productivități scăzute persistente.
Aceasta determină solicitări pentru reforme substanțiale pe piața muncii și în sistemul educațional, pentru a consolida competitivitatea.
Bulgarii, supărați că s-a spart conducta cu bani în România. „Suntem îngrijorați!”
Ministerul Finanțelor din Bulgaria e îngrijorat în privinţa investițiilor întârziate ale ţării, în comparație cu România și Croația, în infrastructură.
Economiștii de la Consiliul pentru Analiză Economică al Ministerului Finanțelor au evidențiat recent aceste provocări, în cadrul conferinței lor anuale.
Ei au subliniat că costurile forței de muncă ale Bulgariei cresc rapid, fără câștiguri corespunzătoare în productivitate, rămânând în urma standardelor UE.
Citeşte şi: România nu îndeplinește niciun criteriu pentru adoptarea euro. Bulgaria stă mult mai bine
Acest dezechilibru prezintă riscuri semnificative pentru capacitatea economiei de a concura eficient, potrivit lui Geoff Gottlieb, şeful FMI pe Europa Centrală şi de Est.
Gottlieb a subliniat că, în ciuda costurilor în creștere, salariile nominale ale Bulgariei rămân relativ modeste în UE, împiedicând convergența veniturilor.
El a subliniat necesitatea urgentă ca Bulgaria să profite de grupul său de tineri inactivi din punct de vedere economic și să reducă disparitățile educaționale, în comparație cu Europa Centrală și noile state membre ale UE, prin reforme îndrăznețe, de finanțare a Educației.
Citeşte şi: Parchetul Codruței Kovesi a „descins” în stațiunile de ski din Bulgaria. Ce anchetează?
Profesorul Kaloyan Ganev, membru al Consiliului pentru Analiză Economică al Ministerului Finanțelor, și-a exprimat îngrijorarea cu privire la nivelul investițiilor realizate cu întârziere de Bulgaria, în comparație cu România și Croația, în special în infrastructura nerezidențială.
Ganev a subliniat o scădere puternică a acestor investiții începând cu anul 2015, aceasta atingând cel mai scăzut nivel din ultimele două decenii, până în anul 2023.
Foto: Profimedia Images
Între timp, Banca Reglementelor Internaționale (BRI) a avertizat la scară globală, cu privire la riscurile prezentate de nivelul crescând al datoriei guvernamentale, care ar putea destabiliza piețele financiare.
Citeşte şi: Cum a găsit Bulgaria motiv să râdă de România: Aveți mai mulți analfabeți!
În ciuda semnelor de redresare, în urma pandemiei de COVID-19 și a șocurilor economice aferente acesteia, președintele BRI, Agustin Carstens, a avertizat împotriva automulțumirii, arătând nivelurile-record ale datoriei suverane și viitoarele alegeri, ca potențiali declanșatori ai instabilității financiare.
Carstens a subliniat necesitatea ca guvernele, în general, să se abțină de la creșterea în continuare a datoriilor publice, recunoscând că este posibil ca ratele dobânzilor să nu revină la minimele de dinainte de pandemie, conform Novinite.
Raportul BRI a evidențiat schimbările demografice, impactul schimbărilor climatice și tensiunile geopolitice ca factori suplimentari, care ar putea perturba piețele globale, necesitând politici monetare prudente la nivel global, pentru a evita exacerbarea presiunilor inflaționiste.
