Avertisment UE: Penuria de gaze amenință Europa. Cât de protejată e România în fața scumpirilor?
Tensiunile din Orientul Mijlociu și blocajele din piața GNL readuc spectrul unei crize energetice europene, în pragul iernii. Deși România mizează pe producția internă și pe stocurile din depozite, presiunea de pe bursele internaționale va împinge în sus tarifele comerciale.
Piața europeană a Energiei intră din nou în zona roșie, chiar înainte de primele nopți de ger, iar de data aceasta scânteia vine din Orientul Mijlociu.
Escaladarea conflictului cu Iranul și riscurile crescute din Strâmtoarea Ormuz blochează rutele vitale pentru gazul natural lichefiat (GNL).
Avertisment UE: Penuria de gaze amenință Europa. Cât de protejată e România?
Aceasta lasă UE în fața unui deficit estimat la 14 miliarde de metri cubi. Suma este echivalentul consumului anual pentru peste 10 milioane de gospodării și reprezintă un gol de aproape 7% din cererea totală a blocului comunitar.
Ieșirea din acest impas îi va costa pe europeni peste trei miliarde de euro în plus, pentru a licita agresiv pe cargourile americane de GNL, însă factura reală se va vedea în indicele bursier de la Amsterdam, conform Politico Europe.
Marea întrebare pentru București este în ce măsură zidul producției naționale poate proteja populația și industria de un nou val de inflație energetică.
Citeşte şi: Cu 25% mai mult gaz metan a fost consumat iarna aceasta, față de ultimii ani. Cauza: a fost foarte frig
La prima vedere, România stă mult mai bine decât state ca Germania sau Italia: avem zăcămintele din Marea Neagră, producția terestră și depozite subterane umplute aproape de capacitatea maximă.
Din punct de vedere strict fizic, riscul de a rămâne cu caloriferele reci sau de a raționaliza consumul la marii combinat este extrem de redus.
Capcana se află însă în mecanismul de stabilire a prețurilor. Deși gazul extras din solul românesc este românesc, valoarea lui de tranzacționare rămâne ancorată la bursa olandeză TTF.
Dacă piețele vestice intră în panică și cotează gazul la prețuri speculative, furnizorii locali vor cumpăra și vor vinde la noile plafoane de criză.
Mai mult, această conjunctură pune o presiune uriașă pe bugetul de stat: cu cât prețul de bursă sare mai sus, cu atât mai mulți bani trebuie să scoată Ministerul Energiei din buzunarul public, pentru a acoperi schema de compensare pentru populație.
Citeşte şi: Oamenii de știință au găsit scurgeri de gaz metan prin fisurile create pe fundul mării în Antarctica
În plus, dacă vecinii din regiune — în special Republica Moldova și Bulgaria — vor intra în criză de volume, România va fi prima solicitată să exporte din rezervele proprii, un test de solidaritate europeană care va pune la încercare infrastructura națională de transport.
Una peste alta, pe chestiunea energeticăm, ultimii ani au înseamna, aşa cum vor fi şi următorii, o continuă provocare.
Iar cei ce vor ieşi cel mai bine, adică cu un preţ cât mai mic, vor fi cei mai competitivi. Şi da, astăzi, un stat trebuie să fie competitiv şi pe profit, la fel ca o firmă.
