Proiectul de act normativ privind noul Cod Silvic conţine sancţiuni penale excesive, prevederi care nu au existat în proiectul de act normativ transmis de către echipa de proiect formată din specialişti ai universităţilor din Braşov şi Suceava şi ai Institutului Naţional de Cercetare-Dezvoltare în Silvicultură "Marin Drăcea", susţin reprezentanţii Asociaţiei Industriei Lemnului - Prolemn.
"Eficienţa sistemului de combatere a tăierilor ilegale, modul de organizare a controlului, regimul de contravenţii şi infracţiuni noi introduse merită o discuţie aprofundată înainte de a fi promovat un nou sistem de sancţiuni penale", menţionează Prolemn într-un comunicat.
Citește și: Industria lemnului din România, -30% într-un an. Prețurile, mai mari și cu 40% față de alte țări UE
Proiectul noului Cod Silvic conţine sancţiuni penale excesive
Astfel, pe lângă sancţiunile penale exhaustive şi drastice pentru tăierea fără drept de arbori (furt propriu-zis), dublate şi complicate de proceduri de recuperare a prejudiciilor (materiale şi prezumate prejudicii de mediu pentru funcţiile nerealizate ale pădurii), se introduc concepte şi infracţiuni noi.
"Se introduce o infracţiune pentru transport fără documente a materialului lemnos începând de la 0,1 mc - cam cât încape într-o roabă mai solidă.
Nu vorbim de furt, ci doar de transport. Orice material lemnos care se mişcă în sectorul construcţiilor, orice salcâm din capul grădinii transportat de proprietar pe drumurile publice, orice vreascuri, orice remorcă auto care duce lemn de foc dintr-un loc în altul, orice tocătură de masa lemnoasă din toaletarea spaţiilor verzi din oraşe, chiar orice crengi din toaletarea propriei grădini, orice este transportat peste 0,1 mc devine infracţiune.
Cui foloseşte o avalanşă de dosare penale, fără nici o relevanţă din perspectiva vreunui pericol social al faptelor, fără nici o eficienţă în combaterea tăierilor ilegale?
Alt exemplu: infracţiune pentru orice diferenţă mai mare de 20% faţă de aviz. Pot fi greşeli, aşa cum se întâmplă adesea, prin confuzii între piese de molid şi brad, sau o specie care nu este trecută în aviz într-un mix de specii la un transport amestecat de lemn de foc, de lăturoaie sau deşeuri.
Citește și: Fake news demontat cu filmări. Zeci de mii de vagoane cu bușteni nu ies, ci intră anual în România
Dacă 20% se aplică la volumul pe specie şi sortiment, se ajunge la infracţiune pentru volume extrem de mici", susţin reprezentanţii Prolemn.
Conform sursei citate, mai nou, în control se confiscă minusurile. În prezent, Ministerul derulează o amplă acţiune de controale tematice legată de stocurile nelichidate în partizile reprimite.
"Motivele reale pentru nelichidarea stocurilor pot fi foarte multe, de la condiţii dificile de acces din cauza ploilor la lipsa beneficiarilor în condiţiile unei pieţe dificile. Dar pentru cei din control nu contează", se mai spune în comunicat.
Citește și: Studiu: România recoltează doar 33% din creșterea totală anuală a pădurii. Media europeană e de 63%
9.247 de dosare penale în domeniul silvic, în 2022
Un bilanţ prezentat de IGPR pentru anul 2022 pe domeniul silvic arată că, în urma activităţilor de verificare, au fost aplicate 14.288 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de peste 23 de milioane de lei, iar faţă de 124 de persoane au fost dispuse măsuri preventive.
Totodată, pe parcursul anului 2022, la nivelul Poliţiei Române, au fost înregistrate 9.247 de dosare penale în domeniul silvic, volumul de masă lemnoasă confiscată fiind în jur de 100.000 mc.
Conform sursei citate, problematica protecţiei pădurilor nu poate fi abordată decât într-un ansamblu de măsuri de gestionare durabilă a acestora, nu în răspuns de tip represiv.
"Protecţia pădurilor nu se realizează prin acţiuni represive, ci prin gestionare durabilă. Poziţia industriei lemnului în dezbaterea privind noul Cod Silvic", susţin reprezentanţii Prolemn.
Asociaţia Industriei Lemnului - Prolemn susţine şi este implicată în procesul elaborării noului Cod Silvic, transmiţând un set de propuneri în etapa de dezbatere publică iniţiată de Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor.
În expunerea de motive la propunerile transmise, Asociaţia arată că proiectul de modificare a Codului Silvic este rezultatul unui proces consultativ real, al unui efort colectiv mare, cu foarte multe deschideri.
"Proiectul noului Cod Silvic are 74 de pagini, cu 164 de articole. Considerăm că acest proiect necesită o perioadă mai mare de dezbatere, de maturizare, pentru a se transforma dintr-un studiu-concept într-o reglementare aplicabilă, pentru a atinge nivelul de claritate, previzibilitate în aplicare şi concreteţe necesar unui act normativ", susţin reprezentanţii organizaţiei.
Totodată, reprezentanţii Prolemn spun că proiectul de Cod Silvic ar trebui să cuprindă obiective explicite - în concordanţă cu obiectivele din politicile europene - privind: definirea pădurilor gestionate durabil ca pilon al bioeconomiei, obiective privind extinderea fondului forestier naţional, optimizarea folosinţei terenurilor, combaterea deşertificării prin împădurirea terenurilor degradate în special în zonele de câmpie deficitare în păduri.
Pe listă sunt menţionate: obiective privind mobilizare crescută, sustenabilă a resursei de masă lemnoasă, programe pentru creşterea eficienţei energetice a utilizării resursei de lemn şi valorificarea superioară a masei lemnoase, cu încurajarea prelucrării lemnului în cascadă, prioritar în utilizări industriale cu valoare adăugată mare.
Între problemele majore pentru care noul Cod Silvic ar trebui să vină cu soluţii sunt menţionate: necesitatea unei proceduri funcţionale pentru evaluare de mediu a amenajamentelor silvice şi norme simplificate pentru accesul la resursa de lemn pentru consum propriu pentru micii proprietari de păduri şi vegetaţie din afara fondului forestier.
Reprezentanţii Prolemn consideră că este nevoie de o piaţă a lemnului organizată şi transparentă, cu asigurarea continuităţii aprovizionării cu lemn, cu preţuri de referinţă aliniate cu pieţele internaţionale.
De asemenea, reprezentanţii organizaţiei solicită stabilitate pentru sectorul de exploatare, prin contracte cadru multianuale pentru prestaţiile de servicii de exploatare a masei lemnoase şi viziune privind tranziţia la valorificarea masei lemnoase sub formă fasonată, cu valorificarea acesteia din depozite.
Totodată, reprezentanţii Prolemn cer soluţii de finanţare a sectorului forestier şi iniţierea de programe de finanţare concrete, precum şi un sistem de trasabilitate a provenienţei legale a masei lemnoase eficient la prima punere pe piaţă a masei lemnoase, bazat pe definiţia provenienţei legale ca recoltare a lemnului din limitele legal aprobate, fără interferenţă în derularea relaţiilor comerciale şi fără a încărca cu costuri administrative excesive operatorii economici pe lanţul de valorificare a masei lemnoase.
De asemenea, aceştia consideră necesar un sistem de control eficient, bazat pe orientarea controlului pe zone şi activităţi de risc.
