Biserica de lemn „Sfântul Nicolae” din Vama, judetul Suceava este un lăcaș de cult ortodox construit în anul 1796.
În sat au existat în decursul timpului mai multe biserici ortodoxe însă aceasta are o istorie aparte.
Preotul folclorist Simeon Florea Marian (1847-1907) afirmă în lucrarea „Inscripțiuni de pe manuscripte și cărți vechi din Bucovina” (Suceava, 1900) că în partea de jos a satului Vama de Jos exista în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea o biserică de lemn, mai veche, care se ruinase.
În anul 1783, la câțiva metri de acest lăcaș de cult s-a construit o biserică de lemn cu hramul „Înălțarea Domnului” , care se află astăzi în Muzeul Satului Bucovinean din Suceava, scrie svnews.ro
Localitatea fiind foarte întinsă, în 1796 s-a construit în centrul satului o altă biserică de lemn cu hramul „Sf. Nicolae”.
Cum arată o biserică din lemn care a fost construită în 1796 de săteni. Poate fi vizitată și astăzi
Ea a fost ctitorită de Vasile Badale, Lupașcu Luncan și de comună , fiind înălțată de meșterul Derhet Matei după cum consemnează pisania cu caractere chirilice aflată la partea superioară a ancadramentului ușii de intrare.
Citește și: Un castel din România, cu arhitectură italiană, readus la viață de Biserică. A fost al unui boier
Textul pisaniei este următorul: „Luna iunie anul 1796 această biserică o au făcut Derhet Matei”.
Odată cu trecerea timpului, biserica de lemn a devenit neîncăpătoare. Ea a fost desfăcută și reconstruită în anul 1937 în cimitirul satului, iar pe locul ei s-a ridicat o biserică de zid având același hram. Pereții exteriori au fost placați cu scânduri orientate vertical.
Arhitectura bisericii
Biserica „Sf. Nicolae” din Vama este construită din bârne de brad, cioplite în patru fețe, așezate în plan orizontale și îmbinate la colțuri în tehnica „coadă de rândunică”.
Construcția prezintă bogate ornamente geometrice și stilizări zoomorfe. Streașina largă este susținută de console cioplite în „cap de cal”.
Edificiul are un acoperiș înalt din șindrilă, lipsit de turle și cu rupere în pantă în dreptul absidelor laterale.
Pereții interiori ai lăcașului de cult au fost pictați, fiind păstrate fragmente de pictură pe cheia bolții pronaosului și naosului.
Pe pereții altarului s-au lipit bucăți de pânză pictată, asemănătoare din punct de vedere al compoziției, cromaticii și stilului cu pictura de pe ușile diaconești, care a fost realizată conform unei inscripții de meșterul Gheorghe Glăvan în anul 1925.
Catapeteasma datează de la începutul secolului al XIX-lea, având motive decorative vegetale aurite.
Citește și: FOTO Povestea bisericii din Vâlcea care a fost ctitorită de haiduci: Pictura e intactă de 200 de ani
Icoanele au fost executate în primul deceniu al aceluiași secol de către meșterul Toader Zugravu din comuna Frumosu, după cum atestă inscripția de pe icoana „Înălțarea Sfintei Cruci”.
Icoanele împărătești sunt datate din anul 1805. Rețin atenția stranele cioplite și decorate cu rozete, „dinți de lup” și colonete strunjite, precum și coarda de sfeșnice având o feronerie compusă din trei arcade trilobate, decorate cu motive florale din fier forjat.
Acest obiect a fost inscripționat cu următorul text: „Această coardă de sfeșnice s-au făcut cu cheltuiala servului lui Dumnezeu Ioniță Cotlerciuc și cu soia sa Paraschiva spre iertarea păcatelor lor, a părinților lor, și tot neamul lor, 1857”.
