O analiză sumară i-ar putea pune pe șoferi direct în banca acuzaților. Dar nu este chiar așa. Comportamentul șoferilor români în trafic este numai una dintre cauze. Dacă comparăm datele studiilor „Atitudini sociale privind riscul în trafic“, realizate de Poliția Română în 2008, 2010, 2014 și 2018, observăm că la loc de „cinste“ se află lipsa autostrăzilor și starea precară a infrastructurii rutiere, în contextul dublării numărului de mașini în ultimul deceniu.
74% din șoferi se plâng de aglomerație, 51% de starea drumurilor
În zece ani, din 2008 până în 2018, parcul de autoturisme din România a crescut de la 4.013.721 de mașini la peste 7,63 milioane de mașini. Dar infrastructura a rămas aproape aceeași și chiar s-a degradat. Ca idee, în ultima decadă, autoritățile au inaugurat doar câțiva kilometri de autostradă, rețeaua națională ajungând la aproape 800 de kilometri: 2009 - 42 km, 2010 - 28 km, 2011 - 57 km, 2012 - 139 km, 2013 - 108 km, 2014 - 28,2 km, 2015 - 46,6 km, 2016 - 22,11 km, 2017 - 15 km, 2018- 29 km. Și există circa 1.300 de kilometri de autostradă promiși, în mai multe rânduri, dar pentru care nu s-au făcut nici măcar studii de fezabilitate. Lipsa autostrăzilor în România şi faptul că peste 90% din drumuri sunt prevăzute cu câte o singură bandă de circulaţie pe sens, face ca o bună parte a traficului să aibă loc pe șosele pe care sensurile de circulație nu sunt separate fizic, fapt pentru care coliziunile sunt frontale și, în consecință, grave, conform specialiștilor.
Rezultatul? Un procent covârșitor, de 74%, din șoferii chestionați în cadrul studiului „Atitudini sociale privind riscul în trafic 2018“, realizat de către compania de cercetare sociologică Cult Market Research și Poliția Română, prin Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, cu sprijinul și la inițiativa Ursus Breweries, afirmă că, în ultimii patru ani, traficul a devenit infernal. Iar 51% din șoferii români spun că starea drumurilor s-a înrăutățit (gropi, elemente de protecție lipsă sau deteriorate, marcaje neconforme sau lipsă etc.). În paralel, 41% din conducătorii auto sunt de părere că agresivitatea la volan a crescut.
Trei factori care produc nesiguranță în trafic
Realizatorii studiului au identificat trei factori principali care produc nesiguranță în trafic:
- Nerespectarea regulilor de circulație,
- Starea precară a drumurilor și
- Manevrele riscante executate de către șoferi. Și afirmă că întâlnirea frecventă cu aceste situații face ca aproximativ jumătate dintre participanții la trafic să nu se simtă în siguranță.
De asemenea, specialiștii subliniază că infrastructura rutieră, subdimensionată şi nemodernizată, poate constitui unul dintre principalele motive pentru care anumiți participanți la trafic nu respectă regulile de circulație. Din cauza infrastructurii deficitare care face ca distanțe relativ scurte să fie parcurse în timpi considerabili, ca urmare a aglomeraţiei şi ambuteiajelor, unii șoferi tind să încalce regulile de circulație, în căutarea de soluţii pentru a ajunge mai repede la destinație.
Reversul acestui efect al infrastructurii rutiere deficitare face ca aproximativ jumătate dintre participanții la trafic să nu se simtă în siguranță deoarece șoferii care circulă regulamentar sunt nevoiți să fie atenți și să evite șoferii care nu respectă regulile de circulație sau care realizează manevre riscante.
Mai puțin de jumătate dintre șoferi au declarat că adoptă unul sau mai multe comportamente de risc în trafic. Oprirea/staționarea într-un loc nepermis reprezintă principalul comportament de risc adoptat de șoferii români în ultimele 6 luni, în proporție de 45%, pe fondul subestimării potenţialului de risc generat de o asemenea oprire şi a prioritizării propriului interes. Următorul comportament de risc cu cea mai crescută frecvență de adoptare este acela de a conduce cât timp șoferul era obosit, adoptat de către 42% dintre șoferi, ca urmare a aceloraşi motivaţii expuse anterior.
De asemenea, peste un sfert dintre șoferi (29%) au declarat că în ultimele 6 luni, în timp ce conduceau, au vorbit la telefon fără a folosi hands-free, 5% și-au verificat contul de Facebook, Instagram etc., 4% au purtat o conversație pe Facebook, Instagram, What’s App și 1% s-au filmat în timp ce conduceau.
Cine și de ce depășește viteza
Viteza excesivă sau neadaptarea acesteia la condițiile de drum se află printre principalele cauze ale accidentelor grave. Cu toate acestea, 69% dintre participanții la studiul din 2018 au declarat că respectă limita de viteză legală. Însă, doar aproximativ un sfert au spus că își adaptează parcursul la viteza celorlalte mașini din trafic, ceea ce poate constitui un factor de risc.
Analiza comparativă a datelor din ultimii zece ani indică o scădere a proporției șoferilor care adaptează viteza la a celorlalte mașini, în 2018 înregistrându-se un procent de 26%, comparativ cu 32% în 2008 și 2010 și 30% în anul 2014. Comparativ cu anul 2014, proporția celor care efectuează manevre în trafic pentru a se putea deplasa mai repede a crescut ușor, ajungând la 5%, fiind totuși o proporție mai scăzută comparativ cu anii 2008 și 2010. Această observaţie este una justificată, luând în calcul faptul că aglomeraţia crescută a condus la tendinţa şoferilor de a se „strecura“ în trafic.
Cea mai mare probabilitate pentru ca șoferii să depășească limita de viteză este în timpul deplasării între localități. Astfel, 19% dintre șoferii români susțin că depășesc deseori sau foarte des
limita de viteză când conduc în afara unei localități. Practic, anumite situații par să justifice, în opinia șoferilor, într-o măsură mai crescută comportamentele riscante din trafic. Acest lucru este observat inclusiv în ceea ce privește motivele și situațiile de depășire a vitezei legale.
Astfel, este mai probabil ca șoferii români să depășească viteza legală pentru a executa o depășire (44% foarte probabil și destul de probabil), în situații de condus pe timp de zi, când drumul este liber sau când consideră că limita legală de viteză este prea mică pentru segmentul de drum pe care circulă, apreciază specialiștii care au participat la realizarea studiului „Atitudini sociale privind riscul în trafic 2018“.
În ceea ce privește profilul celor tentați să apese accelerația, studiul arată că bărbații, tinerii cu vârste cuprinse între 26-35 ani, care consideră deja că au suficientă experienţă în trafic pentru a face faţă situaţiilor riscante, șoferii care conduc în timpul serviciului și au atestat profesionist și cei care conduc o mașină cu motor mai puternic declară, în cea mai mare măsură, că au fost sancționați cu amendă și puncte de penalizare pentru depășirea vitezei. Suspendarea permisului a fost sancțiunea aplicată îndeosebi tinerilor cu vârste de maxim 24 de ani, care, deşi nu au suficientă experienţă în trafic îşi manifestă spiritul dinamic, „sportiv“, șoferilor care conduc în timpul serviciului, fără a avea însă atestat de șofer profesionist și șoferilor cu o mașină care are un motor mai puternic.
Motivația demarării studiului „Atitudinile Sociale privind Riscul în Trafic“ în anul 2008 a fost înregistrarea unei creșteri a numărului accidentelor de circulaţie, mai ales a celor grave, soldate cu morţi şi răniţi. Primul studiu s-a desfăşurat în februarie 2008, următoarele în 2010 și 2014, iar cel mai recent în august 2018. Acest ultim studiu a fost realizat împreună cu agenția de cercetare sociologică Cult Market Research, în parteneriat cu Ursus Breweries. Metoda folosită în cadrul studiului din 2018 a fost ancheta sociologică pe bază de chestionar.
Chestionarul utilizat este o variantă modificată şi completată a chestionarului SARTRE (Social Attitudes to Road Traffic Risk in Europe), iar eșantionul reprezentativ a fost de 1.259 de conducători auto activi. Eșantionul a curpins un procent de 31,4% femei deținătoare a categoriei de permis B, 44,5% bărbați deținători ai aceleiași categorii de permis, 18,9% bărbați care dețin categoria de permis C și 5,2% bărbați deținători ai categoriei de permis D.
