Momentul 23 August 1944, care a dat prilejul acestei sărbători, a devenit graniţa în timp între două momente istorice. Încheierea celui de-al Doilea Războu Mondial și începutul sovietizării României.
De aceea, liderii comunişti au sărbătorit naţional acest moment. Dar ce înseamnă mai exact ziua de 23 august în istorie
23 august 1945 - Cea mai importantă sărbătoare comunistă în mintea românilor
Momentul Ziua de 23 august a rămăs în mintea românilor drept cea mai importantă sărbătoare comunistă, motiv pentru care se organizau activităţi în „cinstea" lui Nicolae Ceauşescu, de ”Ziua Națională a României”.
Parade fastuoase, materiale de propagandă, demonstraţii ale oamenilor muncii, cântece pioniereşti, marşuri militare sau spectacole omagiale erau doar câteva dintre manifestările organizate în "Epoca de Aur" pentru a celebra ziua de 23 august.
Pregătite cu câteva luni înainte, activităţile dedicate zilei în care România a întors armele împotriva Germaniei naziste şi s-a alăturat Coaliţiei Naţiunilor Unite s-au transformat într-un omagiu adus conducătorului mult iubit, Nicolae Ceauşescu.
Citește și: Un general român dă verdictul: „Într-o confruntare, NATO ar distruge Rusia. Nu au șanse”
Pe Stadionul 23 augustse țineau manifestari omagiale de dimensiuni megalomanice. Ziua naţională era pregătită cu luni bune înainte.
Zeci de mii de oameni participau la spectacole grandioase, cu coregrafii complexe şi foarte complicate. După paradă, oamenii ieșeau cu mic cu mare la mici și bere.
23 August 1944 - Regele Mihai anunţă ieşirea României din Axă
23 August 1944, prin Proclamaţia către ţară, regele Mihai anunţa "ieşirea noastră din alianţa cu puterile Axei şi imediata încetare a războiului cu Naţiunile Unite". Hotărârea a scurtat cu şase luni cel de-al Doilea Război Mondial.
"România a acceptat armistiţiul oferit de Uniunea Sovietică, Marea Britanie şi Statele Unite ale Americii.
Din acest moment încetează lupta şi orice act de ostilitate împotriva armatei sovietice, precum şi starea de război cu Marea Britanie şi Statele Unite", spunea Regele Mihai I, în Proclamaţia pentru ţară rostită la radio, în seara zilei de 23 August 1944.
Citește și: EXCLUSIV Samira Al-Masalmeh: Vestul nu a sprijinit poporul sirian la fel cum s-a implicat în Ucraina
Cel care a jucat rolul primordial în ziua de 23 august 1944 a fost Regele Mihai, care l-a arestat pe mareșalul Ion Antonescu și a decis să se alăturare Coaliţiei Naţiunilor Unite.
Astfel că, timp de 40 de ani, până la prăbuşirea regimului comunist, pe 23 august s-a sărbătorit Ziua Naţională a României.
23 august 1939 - Semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov
La Moscova, în prezenţa lui Stalin, ministrul de externe sovietic Viaceslav Molotov şi ministrul de externe german Joachim von Ribbentrop semnau la 23 august un tratat de neagresiune între Germania şi Uniunea Sovietică.
Scopul declarat al Pactului Ribbentrop-Molotov era ca al Treilea Reich să-şi asigure flancul estic după invadarea Poloniei, petrecută o săptămână mai târziu, la 1 septembrie 1939.
În schimb, URSS dorea să câştige timp şi să prevină o invazie germană, deoarece Armata Roșie avea prea puţini ofițeri superiori, după executarea multora dintre ei din ordinul lui Stalin, sub pretextul unui complot imaginar.
Era vorba, de fapt, de o înţelegere între Hitler şi Stalin de a împărţi ceea ce rămasese neocupat sau neîmpărțit în Europa Centrală şi de Est, aşa cum stipula un protocol adițional secret care viza teritorii din Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania şi Polonia şi prin care URSS îşi accentua interesul pentru Basarabia.
România a intrat în război în iunie 1940, iar din 1941 Basarabia s-a întors în componenţa statului român timp de încă trei ani, pentru ca după 1944 să reveniă din nou URSS-ului, potrivit TVR.
