Premiul Ignobel. Leul românesc, bancnota cu cei mai rezistenți microbi din lume

DE Adelina Sahlean | Actualizat: 16.09.2019 - 15:09

Spre deosebire de premiile Nobel, mai cunoscute și mai prestigioase, care vor fi anunțate în Scandinavia luna viitoare, premiile Ig Nobels onorează descoperirile care „mai întâi îi fac pe oameni să râdă, apoi îi fac să se gândească”.

SHARE

Zece premii Ig Nobel au fost acordate joi, în cadrul ceremoniei anuale de la Universitatea Harvard din SUA, unde o fetiță de opt ani a avut obligația de a aplica regula de un minut cu privire la discursurile câștigătorilor, spunând „Vă rog să vă opriți, eu mă plictisesc”.

La a 29-a ediției, s-a decernat un premiu de chimie pentru oamenii de știință japonezi care au calculat câtă salivă produce un copil de cinci ani într-o singură zi: jumătate de litru; un premiu de inginerie pentru mașina care schimbă scutecul, inventată de un inginer iranian; un premiu de economie pentru cercetătorii olandezi care au descoperit că leul românesc este bancnota care pot răspândi cei mai mulți microbi infecțioși.

Mieusset și complicele său, Bourras Bengoudifa, au recrutat poștași francezi pentru a lămuri un mister care a primit o atenție scăzută prețioasă: dacă testiculele unui om au aceleași temperaturi. După ce a scos datele din senzorii plasați delicat, Mieusset nu a făcut decât să adâncească misterul. Conform studiilor sale, cel din stânga este mai cald, dar numai atunci când un bărbat este îmbrăcat, scrie The Guardian.

Mândria Marii Britanii a fost confirmată de Francis McGlone, cercetător la Universitatea John Moores din Liverpool, care a împărțit premiul Ig Nobel pentru pace. Ca parte a unei echipe internaționale, McGlone a ajutat la identificarea părților corpului care sunt cele mai plăcute pentru scărpinat. Gleznele au ocupat prima poziție, fiind urmate apoi de spate și antebraț.

Așa cum este tradiția evenimentului anual, câștigătorii premiilor IG Nobel își plătesc singuri drumul spre Harvard, unde premiile sunt înmânate de laureați Nobel adevărați. Câștigătorii primesc fiecare un premiu în bani: o bancnotă veche de 10 miliarde de dolari din Zimbabwe.

Leul românesc, principala bancnotă purtătoare de microbi

Scopul studiului cercetătorilor olandezi a fost să constate rata de supraviețuire a bacteriilor, inclusiv Staphylococcus aureus, E. coli și Enterococci rezistente la vancomicină (VRE) pe bancnote din diferite țări și transmiterea bacteriilor către voluntari care intră în contact cu bancnotele contaminate în condiții experimentale

Rata de supraviețuire a fost cea mai ridicată pentru leul românesc, deși a fost sterilizat inițial la lumini ultraviolete. Bancnota din România a rămas cu toate cele trei microorganisme atât după trei, cât și șase ore de uscare. În plus, leul a fost singura bancnotă care a prezentat VRE după o zi de uscare.

Alte bancnote au permis supraviețuirea bacteriilor precum Beta-Lactamazelor cu Spectru Extins (ESBL) și VRE (de exemplu, Euro), dar nu și a MRSA, sau invers (de exemplu, Dolarul SUA). Deși depind de o varietate de factori, cum ar fi nivelul de igienă comunitară, comportamentul oamenilor și ratele de rezistență antimicrobiene la nivelul comunității, tipul de hârtie pentru bancnote poate fi o variabilă suplimentară de luat în considerare.

În general, hârtia pentru bancnote este fabricată din fibră de bumbac, ceea ce conferă rezistența, durabilitatea și senzația distinctivă. Bumbacul este uneori amestecat cu in, abaca sau alte fibre textile. Spre deosebire de majoritatea hârtiei de tipărire și scriere, hârtia de bancnotă este infuzată cu alcool polivinilic sau gelatină pentru a-i conferi o rezistență suplimentară.

Bancnotele polimerice (sau din plastic), cum sunt cele din România, au fost dezvoltate pentru a îmbunătăți durabilitatea și a preveni contrafacerea prin caracteristicile de securitate încorporate, cum ar fi dispozitivele variabile optic extrem de dificil de reprodus.

România, Israel, Malaezia și alte țări au adoptat aceste bancnote care conțin polimeri. Probabil, conținutul bancnotelor este, de asemenea, un factor care afectează supraviețuirea bacteriilor de pe bancnote.

Experimentele cercetătorilor olandezi au arătat că structura polimerică a bancnotei „leu” din România permite creșterea și transmiterea agenților patogeni rezistenți la medicamente. Acest lucru, în teorie, ar putea contribui la transmiterea microorganismelor în cadrul comunității românești. Țările care folosesc bancnote pe bază de polimeri ar trebui să ia în considerare acest lucru, mai ales dacă o monedă nu este utilizată exclusiv într-o țară, cum ar fi Euro și Dolarul SUA.

 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.