Un cutremur slab, cu magnitudinea 3,4, s-a produs duminică la ora locală 10:37 în judeţul Vrancea, potrivit informaţiilor publicate de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP).
Cutremurul s-a produs la adâncimea de 110 km în apropierea următoarelor oraşe: 28 km nord-vest de Focşani, 74 km nord de Buzău, 77 km sud-vest de Bârlad, 82 km sud de Bacău, 83 km est de Sfântu-Gheorghe şi 99 km est de Braşov.
Un nou cutremur în România. Ce magnitudine a avut și unde s-a simțit
De la începutul lunii martie, în România s-au înregistrat 11 cutremure, cu magnitudini cuprinse între 2,5 şi 3,9 pe Richter. Cel mai mare seism din acest an a avut o magnitudine de 4,3 şi s-a produs în judeţul Vrancea, la o adâncime de 74 km, în data de 15 ianuarie 2024.
Citește și: Cutremur în România în urmă cu o oră. Lângă ce orașe a avut loc și câte grade Richter a avut?
Anul trecut, cea mai mare mişcare tectonică, de magnitudine 5,7, a avut loc în data de 14 februarie, în judeţul Gorj, la o adâncime de 6,3 km.
Confor autorităților, în București, în cazul unui cutremur puternic nu mai puţin de 35.000 de locuinţe ar urma să fie distruse, iar 1000 de clădiri ar suferi avarii grave, Peste 2.50 s-ar prăbuși instant.
Citește și: Câte zeci de mii de clădiri s-ar prăbuși și câte mii de morți putem avea la un cutremur ca în 1977?
Potrivit unui document numit Planul de Analiză şi Acoperire a Riscurilor al Municipiului Bucureşti printre clădirile care ar avea de suferit sunt Casata, Nestor, Scala, Dunărea, Simu şi Continental, veritabile repere arhitecturale pentru mulţi locuitori ai Capitalei.
Autorii documentului estimează că se pot produce peste 6.500 de pierderi de vieţi şi peste 16.000 de răniţi grav, aproximativ 10.500 spitalizaţi, şi în jur de 13.000 răniţi uşor.