Tinerii nu votează pentru că politicienii au o agendă paralelă cu dorințele lor (analiză)

DE Miruna Moldoveanu | Actualizat: 08.12.2020 - 12:01
Electoratul tânăr nu s-a prezentat la vot/FOTO: Revista22

Prezența scăzută la vot a tinerilor este din cauza faptului că se simt din ce în ce mai puțin reprezentați, figurile politice nefiind prezente în mediile lor de socializare și având adesea o agendă paralelă cu dorințele lor, scrie într-o analiză Consiliul Tineretului din România.

SHARE

Unele dintre soluțiile propuse pentru reducerea absenteismului la vot al tinerilor ar fi votul electronic, prelungirea procesului de vot și în țară, după modelul aplicat în Diaspora, sau chiar introducerea votului obligatoriu ca în Belgia.

„Ne lipsesc 74.61% din tineri, unde sunt cei 2.857.732 de milioane ? Ne lipsesc 68.16% din români, unde sunt cei 10.693.130 milioane?”, scriu autorii analizei.

Consiliul Tineretului din România propune câteva potențiale răspunsuri la aceste întrebări:

„Cu ce sunt diferite Alegerile Parlamentare de celelalte tipuri de alegeri și cum ar putea influența specificul acestora prezența la vot?
Alegerile parlamentare diferă față de alegerile prezidențiale și locale prin caracterul lor impersonal, acestea din urmă oferind opțiuni nominale electoratului în locul entităților politice de tip partizan. Astfel, uneori alegătorii se pot asocia mai ușor cu o figură personală, cunoscută, decât cu o ideologie. De asemenea, în cazul Alegerilor Parlamentare cetățenii își pot exercita dreptul de vot doar în județul de reședință sau domiciliu, alegătorul participând la desemnarea reprezentanților comunității din care face parte în Parlamentul României, spre deosebire de Alegerile Prezidențiale sau Alegerile Europarlamentare în cazul cărora cetățenii se pot prezenta la urne în orice altă localitate, votând pe listele suplimentare. În acest sens, posibilitățile mai reduse de exercitare a votului, dar și specificul votului „de listă” determină, în general un procent mai mic de participare la vot.”

Alegerile Parlamentare au un rol vital în definirea regimului politic dintr-un stat, astfel devenind problematică cultura participativă precară din rândul electoratului. 

69 de state și 8 teritorii din întreaga lume au fost nevoite să amâne diferitele procese elective programate pentru 2020, totalizând mai mult de 116 de scrutinuri a căror desfășurare a fost reprogramată din pricina pandemiei. Mai mult ca oricând, în aceste condiții de criză, democrația nu trebuie să devină vulnerabilă și au fost întreprinse eforturi suplimentare pentru a asigura un cadru sigur pentru exercitarea dreptului la vot.

Tendința generală la nivel internațional a fost de scădere a procentului de participanți la alegerile ținute în perioada pandemiei, dar există și cazuri în care măsurile sau sistemele nou introduse în scopul prevenirii răspândirii virusului, în special mijloacele electronice, au determinat chiar creșteri în ale participării, potrivit edupedu.ro.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.