„Taxa Temu” ar putea fi eliminată de la 1 noiembrie. Ce prevede noua „ordonanță trenuleț”
Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență care include sprijin pentru asigurarea energiei termice în sezonul rece 2026–2027 și mai multe măsuri fiscal-bugetare.
Printre schimbările propuse se numără eliminarea taxei naționale pentru coletele din afara Uniunii Europene, amânarea sancțiunilor privind anumite informații de pe bonurile fiscale, noi reguli pentru valorificarea bunurilor confiscate și prelungirea termenului de alimentare a cardurilor pentru prima didactică.
Proiectul intră în discuție vineri, în ședința de Guvern.
Taxa națională pentru colete ar urma să fie eliminată
Proiectul prevede eliminarea, începând cu 1 noiembrie 2026, a taxei logistice naționale aplicate coletelor provenite din afara Uniunii Europene, cunoscută drept „taxa Temu”. Aceasta a fost introdusă prin Legea nr. 239/2025, privind măsurile de redresare și eficientizare a resurselor publice.
Ministerul Finanțelor explică propunerea prin introducerea mecanismelor europene pentru aceleași colete: o taxă vamală de 3 euro pe articol și o taxă de procesare de 2 euro pe articol. Renunțarea la taxa națională urmărește evitarea suprapunerii obligațiilor fiscale și alinierea legislației românești la cea europeană.
Abrogarea trebuie să producă efecte cel târziu la data aplicării taxei europene de procesare, motiv pentru care este propusă prin ordonanță de urgență. Pentru coletele predate destinatarilor până la 31 octombrie 2026 inclusiv, taxa națională ar continua să se aplice.
Sancțiunile pentru bonurile fiscale, amânate până în 2027
Proiectul propune prelungirea cu încă un an, până la 31 octombrie 2027, a suspendării sancțiunilor pentru comercianții care emit bonuri fiscale fără codul de identificare al beneficiarului, numărul de identificare al bonului sau datele obligatorii sub formă de cod QR.
Amenzile pentru această contravenție sunt cuprinse între 2.000 și 4.000 de lei. În prezent, aplicarea lor este suspendată până la 1 noiembrie 2026.
Potrivit Ministerului Finanțelor, implementarea presupune modificarea legislației secundare, dezvoltarea programelor informatice, testarea modelelor de case de marcat la ICI București și instalarea actualizărilor pe aproximativ un milion de aparate. Aceste intervenții necesită deplasarea tehnicienilor de service.
Prin amânare, autoritățile urmăresc să evite sancționarea comercianților pentru întârzieri care nu le sunt imputabile.
Noi reguli pentru vânzarea bunurilor confiscate
Modificările propuse ar permite preluarea, administrarea și valorificarea mai rapidă a bunurilor confiscate. Statul ar putea folosi platforme de licitații și magazine online, dar și agenții imobiliare, case de licitații sau brokeri bursieri.
Autoritățile estimează că extinderea modalităților de vânzare va contribui la reducerea stocurilor și la creșterea veniturilor bugetare.
Pentru licitațiile publice cu strigare și cele online, proiectul introduce reducerea automată a prețului de pornire: cu 25% la a doua licitație, cu 50% la a treia și cu 75% începând cu a patra.
Normele de aplicare ar urma să fie aprobate prin ordin al președintelui ANAF, pentru adaptarea mai rapidă a procedurilor la digitalizare și la condițiile economice.
Cardurile pentru prima didactică ar putea fi alimentate până la finalul anului
Termenul pentru alimentarea cardurilor destinate susținerii activității didactice ar urma să fie prelungit până la 31 decembrie 2026, la solicitarea Ministerului Educației și Cercetării.
Termenele stabilite anterior erau 31 august 2026 pentru anul școlar 2025–2026 și 30 septembrie 2026 pentru anul universitar 2025–2026.
Sprijin pentru termoficare și finanțarea serviciilor locale
Proiectul include și măsuri pentru asigurarea căldurii în localitățile cu sisteme de termoficare, precum și pentru proiectele finanțate din fonduri europene.
Pentru sezonul rece 2026–2027, primăriile ar putea garanta împrumuturile bancare ale operatorilor de termoficare. În plus, Ministerul Finanțelor ar putea acorda autorităților locale împrumuturi din veniturile obținute din privatizare, în limita unui plafon total de 300 de milioane de lei. Cele două instrumente nu presupun alocări bugetare suplimentare.
Pentru reducerea facturilor neachitate, termenul de finalizare a operațiunilor din etapa de lichidare ar urma să fie prelungit de la 30 octombrie la 30 noiembrie.
Totodată, autoritățile locale ar putea utiliza sumele necheltuite pentru serviciile de protecție a copilului, centrele de zi și finalizarea proiectelor din PNRR.
