Mulți se confruntă cu simptome săptămâni sau luni după ce au fost declarați vindecați de Covid-19, la care se adaugă complicații ce pot afecta întregul corp - oboseală severă, probleme cognitive și pierderi de memorie, probleme digestive, ritm cardiac neregulat, dureri de cap, amețeli, tensiune arterială fluctuant, chiar și căderea părului.
Ceea ce este surprinzător pentru medici este că astfel de cazuri implică persoane ale căror cazuri inițiale nu au fost cele mai grave, infirmând presupunerea inițială că pacienții cu o formă ușoară de Covid-19 se recuperează în decurs de două săptămâni.
Medicii numesc această afecțiune „Covid cronic”, pacienții comportându-se ca „bolnavi de Covid de lungă durată".
„De obicei, pacienții cu boli grave sunt cel mai probabil să aibă simptome persistente, dar Covid nu funcționează așa”, spune Trisha Greenhalgh, profesor la Universitatea din Oxford și autorul principal al unui studiu care definește „pacienții cronici cu Covid” - ale căror simptome durează mai mult de 12 săptămâni cu efecte asupra mai multor organe.
Pentru mulți dintre acești pacienți, spune Greenhalgh, „boala în sine nu este atât de rea”, dar simptome precum pierderi de memorie și ritm cardiac rapid persistă uneori luni de zile.
În octombrie, Institutele Naționale de Sănătate au adăugat o descriere a acestor cazuri la ghidurile sale de tratament Covid-19, spunând că medicii raportau simptome pe termen lung și dizabilități legate de Covid-19 la persoanele cu boli mai ușoare.
Estimările cu privire la procentul de pacienți cu Covid-19 care prezintă simptome pe termen lung variază.
Un sondaj recent efectuat pe mai mult de 4.000 de pacienți cu Covid-19 a constatat că aproximativ 10% dintre cei cu vârsta cuprinsă între 18 și 49 de ani încă se luptau cu simptomele la patru săptămâni după ce s-au îmbolnăvit. 4,5% din toate vârstele aveau simptome între opt și 12 săptămâni. Studiul a fost realizat folosind o aplicație creată de compania Zoe în cooperare cu King’s College London și Massachusetts General Hospital.
Un alt studiu preliminar care se referă în principal la pacienții cu Covid nespitalizați a constatat că aproximativ 25% au avut cel puțin un simptom după 90 de zile.
Un studiu european a constatat că aproximativ o treime din 1.837 de pacienți nespitalizați au raportat că sunt dependenți de un îngrijitor la aproximativ trei luni de la apariția simptomelor.
Cu peste 46 de milioane de cazuri la nivel mondial, chiar și estimările mai mici s-ar traduce în milioane care trăiesc cu efecte secundare pe termen lung, uneori invalidante, crescând urgența de a studia acest fenomen.
Alte focare virale, inclusiv SARS, MERS, Ebola, H1N1 și gripa spaniolă au fost asociate cu simptome pe termen lung. Oamenii de știință au raportat că unii pacienți au prezentat oboseală, probleme de somn și dureri articulare și musculare la mult timp după ce corpul lor a eliminat un virus, potrivit unei recenzii recente.
Ceea ce diferențiază Covid-19 este amploarea efectelor. Problemele încep la plămâni, afectează adesea multe alte părți ale corpului, inclusiv inima, rinichii și sistemul digestiv și nervos, au constatat medicii.
„Nu am văzut cu adevărat nicio altă boală care să afecteze atât de multe organe în atât de multe moduri diferite precum Covid”, a spus Zijian Chen, director medical pentru Centrul pentru îngrijiri post-Covid la Muntelui Sinai Health System.
„Am crezut că este un virus care, odată ce este eliminat, oamenii se recuperează și-și reiau activitățile normale. Nu este cazul la Covid-19 și asta este cu adevărat înfricoșător”, a spus el.
O explicație principală pentru simptomele de lungă durată Covid este că activitatea sistemului imunitar și inflamația care rezultă afectează în continuare organele sau sistemul nervos chiar și după dispariția virusului, spun cercetătorii.
Unele dintre cele mai convingătoare dovezi ale teoriei inflamației provin de la pacienții cu Covid-19 cu semne de inflamație cardiacă și leziuni la câteva luni după boală. Un studiu care a examinat 100 de pacienți cu Covid-19 la două luni după ce s-au îmbolnăvit a constatat că 78 au prezentat rezultate anormale privind imagistica cardiacă prin rezonanță magnetică, în timp ce 60 au avut RMN cardiac ce indica inflamația mușchilor inimii. Studiul a inclus pacienți spitalizați, nespitalizați și asimptomatici.
„Chiar și cei care nu aveau simptome și erau tineri și în formă, chiar și la acei pacienți am văzut anomalii", a spus Eike Nagel, unul dintre autorii principali și directorul Institutului pentru imagistica cardiovasculară experimentală la Spitalul Universitar din Frankfurt, Germania.
De asemenea, medicii raportează cazuri de pacienți cu lungă durată care au probleme gastro-intestinale.
Virusul poate infecta și deteriora celulele intestinului. Intestinele au o densitate mare de receptori ACE2, un tip de proteină pe suprafața celulelor, pe care SARS-CoV-2 o folosește pentru a se infiltra în celule.
Virusul ar putea provoca, de asemenea, modificări ale bacteriilor intestinale, a spus Brennan Spiegel, gastroenterolog și director de cercetare a serviciilor de sănătate la Cedars-Sinai Health System, care a avut pacienți cu dureri abdominale și diaree săptămâni sau luni după ce au eliminat virusul.
Unele simptome ar putea fi daune colaterale cauzate de răspunsul imun al organismului în timpul infecției acute, au spus cercetătorii. Unii pacienți ar putea adăposti un rezervor nedetectabil de virus infecțios sau ar putea avea bucăți de virus neinfecțios în unele celule care încă declanșează un răspuns imun.
O altă posibilitate este că virusul determină sistemul imunitar al unor persoane să atace și să-și deterioreze propriile organe și țesuturi, au spus cercetătorii. Un studiu din iunie a constatat că aproximativ jumătate din cei 29 de pacienți spitalizați în terapie intensivă cu Covid-19 aveau unul sau mai multe tipuri de autoanticorpi - anticorpi care vizează și atacă în mod greșit propriile țesuturi sau organe ale pacientului.
Multitudinea unor simptome neurologice, alături de oboseală persistentă, dureri articulare și dureri de cap, seamănă cu encefalomielita mialgică, cunoscută și sub denumirea de „sindrom de oboseală cronică”, a spus Anthony Komaroff, profesor de medicină la Harvard Medical School care a studiat sindromul zeci de ani.
Acesta apare în urma anumitor infecții virale și bacteriene. Komaroff crede că este ceva asemănător și pentru Covid-19, cel puțin la o parte din pacienți. Un studiu din 2009 efectuat pe 233 de supraviețuitori ai SARS a constatat că 27% îndeplineau criteriile pentru „sindromul oboselii cronice” la patru ani după ce s-a îmbolnăvit.
Încă nu se știe dacă noul coronavirus intră în creier sau dacă simptomele neurologice ale Covid-19 provin dintr-un răspuns inflamator la nivelul întregului corp.
Toate aceste constatări conduc către o nouă strategie, de urmărire și tratament de specialitate a bolii Covid-19 și după ce virusul a fost eliminat.
