Testele COVID din salivă, dorite pentru testarea copiilor, au o acuratețe foarte scăzută (studii)

DE Octavia Constantinescu | Actualizat: 12.04.2021 - 16:37
Studii: testele non-invazive din salivă, dorite pentru testarea copiilor, acuratețe scăzută.Inquam Photos / Casian Mitu

Testele COVID non-invazive, care funcționează pe baza analizării unei probe de salivă, deși mult mai confortabile pentru copii, au o acuratețe mai mică decât testele antigen folosite în prezent în școli, arată studiile publicate până în prezent în revistele de specialitate.

SHARE

De mai bine de o săptămână, în spațiul public se vorbește despre introducerea unor teste non-invazive în școli, după ce ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a declarat că, în doar opt săptămâni de şcoală, au fost folosite mai puţin de 2% din numărul total de teste antigen rapide puse la dispoziţie pentru testarea în şcoli. Cauzele ratei extrem de mici de utilizare ar fi, potrivit ministrului Educației, lipsa personalului medical şi faptul că mulţi părinţi consideră testele invazive, traumatizante şi, deci, nu-şi dau acordul pentru testarea copiilor.

Cîmpeanu a propus atunci achiziționarea de teste non-invazive, idee susținută și de premierul Florin Cîțu, care a declarat că a propus ca revenirea fizică în școli să se facă după ce se achiziționează astfel de teste.

Cîțu a admis, însă, că testele nu sunt incluse în metodologia Institutului Național de Sănătate Publică (INSP).

Citește și: Joaca de-a evacuarea la Spitalul Foișor. Primul ordin, dat în martie și retras în aprilie 

INSP: Testele din salivă mai au nevoie de studii 

Medicul Adriana Pistol, șefa Centrului Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile (CNSCBT), din cadrul INSP, a explicat, în conferința de presă săptămânală pe tema vaccinării, că testele pe bază de salivă nu sunt încă luate în considerare în raportare la nivelul tuturor statelor membre UE, fiind în continuare nevoie de studii.

„Dat fiind că, cel puțin deocamdată, la nivelul Uniunii Europene nu s-a produs o modificare a definiției de caz care să ia în calcul tipul de probă – salivă - noi analizăm în acest moment, așa cum ați presupus, astăzi chiar am avut o ședință a Comisiei de Management Clinic și Epidemiologic a Ministerului Sănătății, în care dezbatem acest lucru, încercând să colectăm informaţii de la alte state membre.

Aceste teste care utilizează ca probă, nu exudatul nazo-faringian, ci saliva, sunt utilizate în câteva state, însă, deocamdată, pentru ca să îndeplinească criteriile de introducere în lista testelor acceptate, criterii care sunt definite în documentele UE, mai au nevoie de studii.

Din acest motiv, sigur că nu interzicem, dar noi încercăm să facem o gândire în sensul interpretării acestor rezultate, pentru că este important să ştim cum să le interpretăm, având în vedere consecinţele, pot să fie majore. Respectiv, un caz negativ în ce măsură este cu adevărat negativ, un caz pozitiv în ce măsură este cu adevărat un caz pozitiv cu toate consecinţele de izolare, de tratament, etc.

Bineînţeles că acolo unde avem simptomatologie este foarte simplu, unde nu avem simptomatologie este mai dificil. Deci, această chestiune se află în dezbatere, asta pot să vă spun, modificarea definiției de caz la nivel european încă nu s-a produs, mai este nevoie de informaţii”.

Citește și: Numărul pacienților critici cu COVID, în continuare ridicat: luni, la ATI sunt 1.529 bolnavi

Nici medicul Andreea Moldovan, secretar de stat în Ministerul Sănătății, nu a sprijinit ideea introducerii testelor rapide care analizează saliva, menționând că aceste teste oferă „un fals sentiment de siguranță printr-un test negativ, care nu este întotdeauna rezultatul real”.

„Această testare cu teste antigen din salivă implică un risc pentru cei care apelează la ea pentru că rata de pozitivitate nu este atât de înaltă sau corespunzătoare cum ne-am dori-o, conferă un fals sentiment de siguranţă printr-un test negativ care nu este întotdeauna rezultatul real. (…)

În momentul în care testele acestea vor fi de o calitate superioară şi corespunzătoare, bineînţeles că va fi un pas înainte pentru o testare mai plăcută pentru populaţie, dar deocamdată aceste teste nu sunt agreate de metodologie pentru că nu sunt suficient de bune”, a explicat Andreea Moldovan, în cadrul conferinței de presă de duminica trecută.

Studii: testele din salivă, mai concludente pentru persoane de peste 60 de ani și care au simptome severe 

Studiile publicate până în prezent în literatura de specialitate, efectuate pe eșantioane mici, arată că testele din salivă pot detecta încărcătura virală, dar sunt mai concludente la persoanele de peste 60 de ani. Încărcătura virală detectată în salivă este mai mare în cazurile severe de coronavirus, nu în cazurile asimptomatice sau ușoare, iar, dacă persoanele testate au folosit apă de gură, în două ore, încărcătura virală scade semnificativ.

În ianuarie 2021, un articol publicat în revista Nature, care analizează studiile apărute pe tema eficienței testelor de salivă, a atras atenția că la aceste teste apare o creștere semnificativă a încărcăturii virale în cazul pacienților în stadiu sever al bolii. De asemenea, testele de salivă au fost mai concludente la persoanele de peste 60 de ani, în special la bărbați, dar alte studii nu au găsit corelații cu genul, vârsta sau comorbiditățile celor testați.

Cele mai multe studii care au comparat acuratețea testelor de salivă cu testele nazofaringiene au arătat că testele nazofaringiene sunt mai sensibile la încărcătura virală decât testele din salivă, existând totuși câteva rezultate pozitive la testarea salivei și nu la testele nazofaringiene, rezultate care trebuie investigate în continuare, scrie Nature. Articolul din revista Nature îl puteți citi aici.  

Citește și: Orban îi dă un cartonaș galben lui Vlad Voiculescu: Ne uităm cu îngrijorare la MS 

Apa de gură reduce încărcătura virală la testele din salivă 

În mai 2020, un studiu publicat în Journal of Korean Medical Science compară probele prelevate de la doi pacienți infectați cu coronavirus, testați pozitiv RT-PCR, prin cele două metode de testare rapidă – salivă și tampon nazo-faringian. Concluziile: cea mai mare încărcătură virală a fost detectată din proba nazo-faringiană, dar încărcătura virală detectată a fost ridicată și în urma analizei salivei celor doi pacienți; totuși, la două ore după ce pacienții au folosit apă de gură cu clorhexidină, încărcătura virală din probele de salivă s-a redus semnificativ. Puteți citi studiul aici

Un alt studiu, din aprilie 2020, efectuat în Coreea de Sud pe o mamă și copilul ei de 27 de zile nou-născut, infectați cu COVID, a arătat că probele prelevate din aparatul respJirator al mamei au fost mai scăzute decât în cazul copilului, iar în cea de-a 17-a zi de infectare, la copil încărcătura virală nu mai era detectabilă în probele nazo-faringiene și oro-faringiene.

Citește și: EXCLUSIV Mafia deșeurilor, la Mediu: percheziții la directorul Florin Răzvan Alecu. Rolul lui Truică 

În acest caz, cercetătorii au prelevat probe nazo-faringiene, oro-faringiene, plasmă, urină, fecale și salivă. La copil, în primul stadiu al infecției cu SARS-CoV-2, cea mai mare încărcătură virală a fost în proba nazo-faringiană, apoi în proba oro-faringiană, încărcătura virală descrescând în timp, iar după 17 zile de la infectare nu mai era detectabilă, în vreme ce în proba din fecale încărcătura virală a rămas ridicată până în ziua a 18-a, iar în urină, prezența virusului a fost slab detectată, până în ziua a zecea. La mamă, probele prelevate din sistemul respirator și din fecale au prezentat o încărcătură virală mult mai scăzută decât a copilului în cea de-a zecea zi de infecție, iar urina și plasma mamei nu au indicat infectarea cu COVID, nici laptele matern. Citiți studiul aici

În decembrie 2020, un studiu făcut în China pe un grup de 58 de pacienți cu coronavirus care au fost testați cu teste rapide a arătat 84,5% au fost testați pozitiv și cu swab oro-faringian și cu test din salivă, 10,3%, adică șase pacienți din cei 58, au fost testați pozitiv doar folosind swab oro-faringian și doar 5,2% au fost testați pozitiv folosind doar testul din salivă – adică trei din cei 58 de pacienți. Studiul este disponibil aici

Un alt articol, publicat în Journal of Clinical Microbiology, a analizat 156 de probe prelevate cu ajutorul unor swab-uri nazofaringiene și probe din salivă, în total, 50 din cele 156 de probe analizate au ieșit pozitive – adică 32,1%, vârsta medie a persoanelor participante la studiu a fost de 47,8 ani. 47 de probe de salivă au ieșit pozitive, față de 49 de probe din swab nazofaringian, iar 105 probe de salivă au ieșit negative, față de 106 probe colectate cu swab. Studiul e disponibil aici.  

 

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te

© 2021 NEWS INTERNATIONAL S.A.