Sistemul „RADET” e ciur. S-au schimbat degeaba 635 km de rețea. Pierderi: 1.889 t/h în 2020, 1.860 t/h în 2026

Sistemul centralizat de termoficare din București este cel mai mare din lume, după cel din Moscova. Deservește peste 8.000 de blocuri, respectiv, aproximativ 1,2 milioane de locuitori.

A fost proiectat în anii 1960-1970, executat în anii 1970-1980 și are aproape 1.000 de kilometri de conducte în reţeaua termică primară, din care peste 60% au peste 25 de ani vechime, și circa 3.000 de kilometri de reţea termică secundară, din care peste 45% au peste 25 de ani.

Și, așa cum estima Newsweek în septembrie 2026, în ritmul actual de modernizare, rețeaua de termoficare a Bucureștiului va fi mereu ciur și căldura așteptată în mii de blocuri.

Citește și: CET Grivița cu pierderi de 5.000.000€, în insolvență. Directoarea are un doctorat în cinematografie

Sistemul „RADET” e ciur. S-au schimbat degeaba 635 km de rețea. Pierderi: 1.889 t/h în 2020, 1.860 t/h în 2026

În 6 ani, Termoenergetica, fostul „RADET”, a reușit să schimbe 635 km țevi principale și secundare din cei circa 4.000 km ai rețelei. 

Potrivit datelor Termoenergetica, în 2020 au fost schimbați 14,5 km de rețea primară și 53 km de rețea secundară, în 2021 au fost schimbați 14,2 km de rețea primară și 43 km de rețea secundară, în 2022 au fost schimbați 12,7 km de rețea primară și 48,3 km de rețea secundară, în 2023 au fost schimbați 37 km de rețea primară și 55 km de rețea secundară, în 2024 au fost schimbați 56,5 km de rețea primară și 65,7 km de rețea secundară, în 2025 au fost schimbați 59 km de rețea primară și 52,2 km de rețea secundară și pentru 2026 au fost anunțați 102,6 km de rețea primară și 21 km de rețea secundară. 

Efectul e, însă, aproape zero, în ciuda investițiilor.

Potrivit datelor ELCEN, în noiembrie 2020 pierderile de apă în rețeaua de termoficare a Bucureștiului erau de 1.889 tone pe oră, în noiembrie 2022 de 1.870 tone pe oră, în noiembrie 2023 s-a mai îmbunătățit puțin situația - pierderi de 1.646 tone pe oră - și în 2024 necesarul a ajuns din nou la aproape 2.000 de tone pe oră. 

Procentual, pierderile reale de energie termică în sistemul „RADET” (producție + distribuție) au fost, de exemplu, de 36,63% în 2020, de 39,88% în 2022, de 37,73% în 2024 și de 38,48% în 2025. 

Citește și: Cât ar trebui să plătească bucureștenii căldura la „RADET” iarna fără subvenție? 2.500 lei/lună la 4 camere

Acum, în data de 8 noiembrie 2026, ELCEN a informat că 1.860 tone de apă fierbinte pe ora (1.860.000 litri de apă fierbinte pe oră) trebuie introduse suplimentar în sistem pentru a compensa pierderile din rețeaua operată de Termoenergetica.

„Din cauza pierderilor din rețeaua de termoficare operată de Termoenergetica, se înregistrează scurgeri mari de apă în pământ, astfel încât agentul termic ce ajunge la consumatori nu mai respectă parametrii de presiune și temperatură optimi, având drept rezultat furnizarea deficitară în locuințe.

Practic, o cantitate impresionantă de apă tratată de ELCEN și adusă la parametrii necesari funcționării sistemului se pierde în rețeaua de transport și distribuție, înainte de a ajunge la consumatori.

Un exemplu relevant este CET București Sud, unde debitul de apă de adaos ajunge constant la peste 900 de tone pe oră, echivalentul a peste 900.000 de litri de apă în fiecare oră. Cu alte cuvinte, numai pentru compensarea pierderilor din rețeaua Termoenergetica asociate acestei zone, trebuie asigurată o cantitate de apă de aproximativ 15.000 de litri în fiecare minut.

Mai mult, situația este cu atât mai gravă cu cât prevederile contractuale stabilesc un debit de adaos de numai 400 t/h și un debit de avarie de 600 t/h. În realitate, debitul înregistrat la CET București Sud este de 2 ori mai mare decât valoarea prevăzută contractual și cu aproximativ 50% peste debitul de avarie. Cu alte cuvinte, instalațiile ELCEN sunt obligate să gestioneze un volum de apă de adaos care depășește inclusiv capacitatea prevăzută pentru situații excepționale.

Citește și: Bucureștiul are buget de 8.500.000.000 lei. Cum sunt cheltuiți? 2.590.000.000 lei, subvenții „RADET” și STB

Energia termică înglobată în apa fierbinte care se pierde în rețeaua Termoenergetica este echivalentă cu producția unui cazan de apă fierbinte de 100 Gcal/h.

Dimensiunea acestui debit arată presiunea uriașă pe care pierderile din rețeaua de termoficare o exercită asupra instalațiilor ELCEN de producere a energiei termice și electrice, expunând CET-urile unor riscuri operaționale semnificative.

Sunt multiple consecințe negative:

1. Suprasolicitarea instalațiilor de tratare a apei. Acestea trebuie să pregătească un volum mult mai mare de apă decât cel pentru care sunt dimensionate în regimul de avarie.
2. Creșterea consumurilor tehnologice și energetice. Tratarea apei presupune consum de energie, reactivi chimici și alte resurse.
3. Solicitarea suplimentară a echipamentelor. Pompele, instalațiile de tratare și celelalte componente ale circuitului de adaos funcționează în condiții de solicitare excesivă, cu riscuri pentru fiabilitatea și disponibilitatea lor.
4. Creșterea riscului de instabilitate a funcționării. Dacă pierderile din rețea continuă, instalațiile pot ajunge în situația în care nu mai pot compensa necesarul de apă al sistemului, ceea ce poate afecta menținerea parametrilor tehnologici de funcționare.

Aceste volume nu reprezintă un consum obișnuit al unei rețele de termoficare funcționale, ci indică amploarea dezechilibrelor și a pierderilor din rețeaua Termoenergetica ce trebuie compensate permanent de ELCEN pentru menținerea funcționării sistemului.

Consecințele acestei situații depășesc însă sfera alimentării cu energie termică. Centralele ELCEN sunt unități de cogenerare, care produc simultan energie termică și energie electrică, aceasta din urmă fiind livrată în Sistemul Energetic Național și contribuind la alimentarea cu energie electrică a Bucureștiului.

Suprasolicitarea instalațiilor și funcționarea prelungită în afara parametrilor normali pot conduce la restricționarea funcționării grupurilor energetice sau chiar la indisponibilizarea acestora. Într-o asemenea situație, nu este afectată doar capacitatea de furnizare a agentului termic, ci și producția de energie electrică.

Indisponibilizarea unor grupuri energetice ELCEN ar însemna pierderea unor capacități de producție conectate la SEN, ceea ce ar pune presiune suplimentară asupra echilibrării sistemului energetic și asupra resurselor necesare pentru acoperirea consumului de energie electrică al Capitalei.

Prin urmare, pierderile masive din rețeaua de termoficare nu reprezintă doar o problemă a furnizării căldurii și apei calde. Ele pot deveni o problemă de siguranță energetică, cu implicații atât asupra alimentării cu energie termică a populației, cât și asupra producției de energie electrică și a echilibrului Sistemului Energetic Național”, potrivit unui comunicat al ELCEN. 

Termoenergetica nu neagă pierderile, dar arată cu degetul către centralele ELCEN care nu produc destulă căldură și o livrează la temperaturi mult prea scăzute

În urma comunicatului transmis de ELCEN, care se află sub umbrela Ministerului Energiei, Compania Municipală Termoenergetica București a explicat mai detaliat, pe pagina sa de Facebook, de ce sunt probleme cu apa caldă și căldura în București.

„Da, avem pierderi de apă în rețea. Dar nu atât de mari ca în anii trecuți.

Adevărata cauză pentru care caloriferele sunt reci în multe apartamente nu o reprezintă pierderile de apă din conducte, ci faptul că centralele ELCEN nu produc destulă căldură și o livrează la temperaturi mult prea scăzute.

Pierderi pe rețea au existat în fiecare an – ba chiar mai mari în trecut, însă bucureștenii au avut căldură pentru că centralele au funcționat la capacitate maximă.

Iată cifrele și faptele reale care explică situația actuală!

Rețeaua s-a îmbunătățit, pierderile sunt mai MICI decât anul trecut

Spre deosebire de anii trecuți, investițiile în modernizarea conductelor încep să se vadă.

Datele oficiale arată că am redus pierderile de apă cu aproape 500.000 de metri cubi doar în luna octombrie 2026, comparativ cu octombrie 2025. Așadar, rețeaua pierde mai puțină apă acum decât iarna trecută.

ELCEN are centrale oprite sau care merg „cu frâna de mână trasă”

Cu toate acestea, în cartierele din vestul Capitalei nu au existat niciodată probleme cu furnizarea agentului termic până în acest an, când ELCEN a menținut CTE București Vest închisă.

Dacă pierderile ar fi fost cauza reală, așa cum susține ELCEN, locuitorii din sectoarele care depind de această centrală ar fi stat în frig și în iernile trecute.

Principalele probleme sunt:

- CET București Vest este COMPLET OPRITĂ

În primăvară, acolo a explodat un cazan și au avut loc două incendii. Centrala este închisă de 7 luni pentru reparații, iar ELCEN a promis că o repornește abia pe 15 noiembrie.

În vestul Capitalei (Sectoarele 1, 5 și 6) nu au existat niciodată probleme cu căldura până anul acesta, când ELCEN a lăsat această centrală oprită.

Dacă pierderile din țevi erau de vină, oamenii ar fi stat în frig și în iernile trecute.

- Centralele rămase nu fac față

Pentru că CET Vest e oprită, celelalte centrale încearcă să acopere lipsa, dar nu pot.

- Se livrează prea puțină căldură pentru că:

CET Progresu (Sectoarele 4 și 5) dă doar 100 Gcal/h, deși orașul are nevoie de 200 Gcal/h.

CET Sud livrează doar 250 Gcal/h dintr-un necesar de 350 Gcal/h.

Temperatura apei trimise din centrale este de doar 68–71 °C, mult prea mică pentru a încălzi apartamentele.

De ce se tot amână termenele în aplicația TermoAlert

Știm cât este de frustrant să vedeți termene amânate în aplicație. Acest lucru se întâmplă deoarece ELCEN nu ne transmite termene clare și sigure pentru repararea avariilor din centralele lor.

Noi nu putem estima când revine confortul în casele dumneavoastră atât timp cât nu știm când vor începe centralele să funcționeze normal”, a informat Termoenergetica, pe Facebook. 

Pierderi reale de 38%. Preţul gigacaloriei, stabilit politic

"Avem pierderi masive de agent termic prin conductele vechi. În plus, costurile fixe se împart la o cantitate consumată de energie tot mai mică. Consumul actual a scăzut la jumătate în ultimii 25 de ani. E un sistem gândit să ofere energie marilor consumatori industriali din jurul Bucureştiului. Nu tot ce este produs ca pierdere de Termoenergetica e recunoscut de ANRE. Există o pierdere recunoscută, de 22%. Acum, în iunie 2026, pierderea reală e la 38%. Pe reţeaua principală sunt cele mai multe pierderi. Au scăzut pierderile, dau roade investiţiile din sistemul de termoficare. Sper să scadă cât mai mult. Ce se întâmplă când ANRE recunoaşte doar parţial pierderile? Rămâne un procent care nu e acoperit bugetar, iar Termoenergetica nu îl poate factura la PMB. Într-un an vorbim de 130 de milioane de lei", a mai explicat Ciucu.

La acestea se adaugă, a spus el, costuri suplimentare din cauza pierderilor apei care se scurge prin fisuri sau avarii, acestea ridicându-se la 60 de milioane pe an.

"Pierderile recunoscute se facturează cu 9% TVA, cele nerecunoscute cu 20%. Alte 96,5 de milioane de lei.

Preţul gigacaloriei e stabilit politic, PMB trebuie să vină cu compensaţii. Preţul real acum al gigacaloriei e de 921,82 lei.

Termoenergetica o cumpără de la ELCEN cu 485,37 lei şi vinde către populaţie cu 330 lei. Avem o problemă şi la nivelul ELCEN.

Costul de producţie e foarte mare. Ei folosesc tehnologie din anii 1970-1980. CET-urile tot atunci au fost făcute. Doar CET Vest are tehnologie din anii 2000", a punctat edilul.

El a explicat că soluţia reală pentru a rezolva situaţia în care a ajuns Termoenergetica este înfiinţarea SACET, adică a unui sistem centralizat de termoficare, prin care atât producţia, cât şi transportul să treacă la PMB.

În acest moment, ELCEN se ocupă de producţie şi este sub autoritatea Ministerului Energiei, iar Termoenergetica, aflată în subordinea Primăriei, se ocupă de transport.