Cât ar trebui să plătească bucureștenii căldura la „RADET” iarna fără subvenție? 2.500 lei/lună la 4 camere

La ora actuală, prețul gigacaloriei plătit de bucureștenii racordați la sistemul centralizat de termoficare este de 330 lei fără TVA, respectiv de 366,3 lei cu TVA-ul de 11% pentru lunile de iarnă (1 noiembrie – 31 martie), în timp ce prețul real al gigacaloriei este de circa 1.000 lei, diferența fiind plătită de Primăria Capitalei, prin subvenția la termoficare. 

Creșterea prețului la gigacalorie pentru populație stabilit din 2022 a fost cerută din august 2026, pe fondul exploziei prețului la gaze de la începutul anului, atât de Termoenergetica (fostul RADET), cât și de Asociația de Dezvoltare pentru Termie, și de Direcția de specialitate din Primăria Capitalei, dar, deocamdată nu s-a aprobat alt tarif.

Citește și: Câtă căldură de la „RADET” vor avea bucureștenii iarna asta? 635 km de rețea din 4.000, modernizați în 6 ani

În total, Termoenergetica deservește peste 8.000 de blocuri, respectiv, aproximativ 1,2 milioane de locuitori, iar din totalul energiei termice furnizate în Bucureşti, consumul populaţiei reprezintă peste 92%.

Cât ar trebui să plătească bucureștenii căldura la „RADET” iarna fără subvenție? 2.500 lei/lună la 4 camere

Prin urmare, cum consum mediu lunar de energie termică figurează în Legea 226/2021, Newsweek a calculat cât ar trebui să fie factura reală, nesubvenționată, la căldură pentru apartmentele din blocurile din București racordare la sistemul centralizat. 

Concret, oficial, în funcție de cât de friguroasă este iarna, consum mediu lunar de energie termică, în cele mai reci luni, decembrie și ianuarie, pentru diferitele tipuri de apartamente este:

Iarnă friguroasă:

• garsonieră: 1,01 Gcal/lună
• apartament 2 camere: 1,49 Gcal/lună
• apartament 3 camere: 1,94 Gcal/lună
• apartament 4 camere: 2,70 Gcal/lună

Citește și: Bucureștiul are buget de 8.500.000.000 lei. Cum sunt cheltuiți? 2.590.000.000 lei, subvenții „RADET” și STB

Iarnă blândă:

• garsonieră: 0,91 Gcal/lună
• apartament 2 camere: 1,36 Gcal/lună
• apartament 3 camere: 1,76 Gcal/lună
• apartament 4 camere: 2,45 Gcal/lună

Așadar, la prețul real al gigacaloriei de 1.000 lei, Newsweek a calculat că, în lunile decembrie și ianuarie, în funcție de severitatea iernii, bucureștenii racordați la sistemul centralizat care nu își închid repartitoarele caloriferelor ar trebui să plătească aproximativ:

• garsonieră: 910 lei/lună - 1.010 lei/lună
• apartament 2 camere: 1.360 lei/lună - 1.490 lei/lună
• apartament 3 camere: 1.760 lei/lună - 1.940 lei/lună
• apartament 4 camere: 2.450 lei/lună - 2.700 lei/lună.

Pierderi reale de 38%. Preţul gigacaloriei, stabilit politic

"Avem pierderi masive de agent termic prin conductele vechi. În plus, costurile fixe se împart la o cantitate consumată de energie tot mai mică. Consumul actual a scăzut la jumătate în ultimii 25 de ani. E un sistem gândit să ofere energie marilor consumatori industriali din jurul Bucureştiului. Nu tot ce este produs ca pierdere de Termoenergetica e recunoscut de ANRE. Există o pierdere recunoscută, de 22%. Acum, în iunie 2026, pierderea reală e la 38%. Pe reţeaua principală sunt cele mai multe pierderi. Au scăzut pierderile, dau roade investiţiile din sistemul de termoficare. Sper să scadă cât mai mult. Ce se întâmplă când ANRE recunoaşte doar parţial pierderile? Rămâne un procent care nu e acoperit bugetar, iar Termoenergetica nu îl poate factura la PMB. Într-un an vorbim de 130 de milioane de lei", a mai explicat Ciucu.

La acestea se adaugă, a spus el, costuri suplimentare din cauza pierderilor apei care se scurge prin fisuri sau avarii, acestea ridicându-se la 60 de milioane pe an.

"Pierderile recunoscute se facturează cu 9% TVA, cele nerecunoscute cu 20%. Alte 96,5 de milioane de lei.

Preţul gigacaloriei e stabilit politic, PMB trebuie să vină cu compensaţii. Preţul real acum al gigacaloriei e de 921,82 lei.

Termoenergetica o cumpără de la ELCEN cu 485,37 lei şi vinde către populaţie cu 330 lei. Avem o problemă şi la nivelul ELCEN.

Costul de producţie e foarte mare. Ei folosesc tehnologie din anii 1970-1980. CET-urile tot atunci au fost făcute. Doar CET Vest are tehnologie din anii 2000", a punctat edilul.

El a explicat că soluţia reală pentru a rezolva situaţia în care a ajuns Termoenergetica este înfiinţarea SACET, adică a unui sistem centralizat de termoficare, prin care atât producţia, cât şi transportul să treacă la PMB.

În acest moment, ELCEN se ocupă de producţie şi este sub autoritatea Ministerului Energiei, iar Termoenergetica, aflată în subordinea Primăriei, se ocupă de transport.