Câtă căldură de la „RADET” vor avea bucureștenii iarna asta? 635 km de rețea din 4.000, modernizați în 6 ani
În ritmul actual de modernizare, rețeaua de termoficare a Bucureștiului va fi mereu ciur și căldura așteptată în mii de blocuri. În ciuda eforturilor, în 6 ani, Termoenergetica, fostul „RADET”, a reușit să schimbe doar 635 km țevi principale și secundare din 4.000 km.
Sistemul centralizat de termoficare din București este cel mai mare din lume, după cel din Moscova.
A fost proiectat în anii 1960-1970, executat în anii 1970-1980 și are aproape 1.000 de kilometri de conducte în reţeaua termică primară, din peste 60% au peste 25 de ani vechime, și circa 3.000 de kilometri de reţea termică secundară, care însă a mai fost modernizată, din care peste 45% au peste 25 de ani.
În total, Termoenergetica deservește peste 8.000 de blocuri, respectiv, aproximativ 1,2 milioane de locuitori, iar din totalul energiei termice furnizate în Bucureşti, consumul populaţiei reprezintă peste 92%.
Citește și: Bucureștiul are buget de 8.500.000.000 lei. Cum sunt cheltuiți? 2.590.000.000 lei, subvenții „RADET” și STB
Câtă căldură de la „RADET” vor avea bucureștenii iarna asta? 635 km de rețea din 4.000, modernizați în 6 ani
Prin urmare, în ritmul actual de modernizare, rețeaua de termoficare a Bucureștiului va fi mereu ciur. Până va fi modernizată toată rețeaua, ce se schimbă acum va trebui schimbat din nou.
Concret, lucrările serioase de înlocuire a rețelei de termoficare au început în 2020.
Potrivit datelor Termoenergetica, în 2020 au fost schimbați 14,5 km de rețea primară și 53 km de rețea secundară, în 2021 au fost schimbați 14,2 km de rețea primară și 43 km de rețea secundară, în 2022 au fost schimbați 12,7 km de rețea primară și 48,3 km de rețea secundară, în 2023 au fost schimbați 37 km de rețea primară și 55 km de rețea secundară, în 2024 au fost schimbați 56,5 km de rețea primară și 65,7 km de rețea secundară, în 2025 au fost schimbați 59 km de rețea primară și 52,2 km de rețea secundară și pentru 2026 au fost anunțați 102,6 km de rețea primară și 21 km de rețea secundară.
Citește și: Compania care reabilitează țevile „RADET” în București și lucrează la centrala de la Mintia riscă insolvența
„95% din șantierele pe termoficare sunt gata! Până în iarnă, încă 438 de blocuri vor avea apă caldă și căldură fără probleme.
Termia este în topul celor mai importante investiții pentru București!
Și tragem tare să avansăm cu șantierele, să le închidem pe toate anul acesta.
Pe lângă cei 28 de kilometri de conductă principală finalizați recent, de care vă spuneam săptămâna trecută, alți 37 km sunt în stadiu avansat de modernizare.
Șantierele sunt gata în proporție de 95%, astfel că, până în iarnă, încă 438 de blocuri vor avea apă caldă și căldură fără probleme.
Alți 63 km sunt în lucru, în diferite stadii.
Acestea sunt #investiții pe care le facem cu fonduri europene nerambursabile, printr-un contract pe POIM și PDD, ce prevede modernizarea a 212 km de conducte de termoficare.
Valoarea totală a investiției este de 1,76 miliarde lei, din care 1,3 miliarde lei bani nerambursabili.
În plus, alți 11 km de conducte de rețea primară, ce deservesc 66 de blocuri de locuințe, sunt modernizate în proporție de 95% cu bani de la bugetul local.
Și acestea vor fi gata până la finalul anului”, a informat Primăria Capitalei, pe 14 septembrie 2026, pe pagina sa de Facebook.
Adică, făcând calculele, Termoenergetica, fostul „RADET”, a reușit să schimbe 635 km țevi principale și secundare din aproximativ 4.000 km în 6 ani, din 2020 până la finalul lui 2026. Prin urmare, o medie de 106 km/an. Ceea ce înseamnă că, dacă se păstrează ritmul, înlocuirea totală a rețelei ar mai dura vreo 30 de ani.
Termoenergetica, într-o situaţie dramatică. Are datorii de aproape 2 miliarde de lei
Primăria Capitalei afirmă că Termoenergetica este ”într-o situaţie dramatică”, având datorii de aproape 2 miliarde de lei la ELCEN, în condiţiile în care bugetul Bucureştiului este de 5-6 miliarde anual.
Primarul general, Ciprian Ciucu, afirmă că soluţia este înfiinţarea unui sistem centralizat de termoficare - SACET, prin care atât producţia, cât şi transportul să treacă la PMB, astfel urmând să fie evitate penalităţile, iar banii să fie investiţi în repararea sistemului, pentru a elimina pierderile.
"În 2018-2019, RADET a intrat în faliment, cu o datorie de 3,5 miliarde de lei. Compania a fost trecută pe linie moartă.
Avem datorii la Ministerul Energiei, ne judecăm, dacă pierdem va fi foarte rău pentru Bucureşti. Sistemul pus în loc e fix acelaşi. Termoenergetica are fix aceleaşi hibe pe care le avea şi RADET, administrativ şi structural. Am schimbat sigla, dar am păstrat mecanismul care a falimentat RADET.
Termoenergetica a ajuns azi la datorii de 1,75 de miliarde de lei către ELCEN şi penalităţi de 410 milioane. Bugetul PMB e de 5-6 miliarde pe an", a explicat Ciprian Ciucu.
Pierderi reale de 38%. Preţul gigacaloriei, stabilit politic
"Avem pierderi masive de agent termic prin conductele vechi. În plus, costurile fixe se împart la o cantitate consumată de energie tot mai mică. Consumul actual a scăzut la jumătate în ultimii 25 de ani. E un sistem gândit să ofere energie marilor consumatori industriali din jurul Bucureştiului. Nu tot ce este produs ca pierdere de Termoenergetica e recunoscut de ANRE. Există o pierdere recunoscută, de 22%. Acum, în iunie 2026, pierderea reală e la 38%. Pe reţeaua principală sunt cele mai multe pierderi. Au scăzut pierderile, dau roade investiţiile din sistemul de termoficare. Sper să scadă cât mai mult. Ce se întâmplă când ANRE recunoaşte doar parţial pierderile? Rămâne un procent care nu e acoperit bugetar, iar Termoenergetica nu îl poate factura la PMB. Într-un an vorbim de 130 de milioane de lei", a mai explicat Ciucu.
La acestea se adaugă, a spus el, costuri suplimentare din cauza pierderilor apei care se scurge prin fisuri sau avarii, acestea ridicându-se la 60 de milioane pe an.
"Pierderile recunoscute se facturează cu 9% TVA, cele nerecunoscute cu 20%. Alte 96,5 de milioane de lei.
Preţul gigacaloriei e stabilit politic, PMB trebuie să vină cu compensaţii. Preţul real acum al gigacaloriei e de 921,82 lei.
Termoenergetica o cumpără de la ELCEN cu 485,37 lei şi vinde către populaţie cu 330 lei. Avem o problemă şi la nivelul ELCEN.
Costul de producţie e foarte mare. Ei folosesc tehnologie din anii 1970-1980. CET-urile tot atunci au fost făcute. Doar CET Vest are tehnologie din anii 2000", a punctat edilul.
El a explicat că soluţia reală pentru a rezolva situaţia în care a ajuns Termoenergetica este înfiinţarea SACET, adică a unui sistem centralizat de termoficare, prin care atât producţia, cât şi transportul să treacă la PMB.
În acest moment, ELCEN se ocupă de producţie şi este sub autoritatea Ministerului Energiei, iar Termoenergetica, aflată în subordinea Primăriei, se ocupă de transport.
