Șefii de instituții care nu respectă o decizie definitivă a instanței nu vor mai răspunde în persoană, responsabilitatea urmând să fie transferată asupra instituției pe care o conduc.
Un proiect de lege în acest sens, care modifică Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, este foarte aproape de aprobare în Parlament.
Șefii de instituții nu vor mai răspunde în persoană dacă nu respectă o hotărîre judecătorească
Inițiativa legislativă a fost elaborată de 83 de deputați și senatori PSD, PNL și UDMR și ea modifică două articole, 24 alin. (3) și 26, din Legea contenciosului administrativ. Astfel, este înlocuită amenda aplicată conducătorului autorității pubice sau, după caz, persoanei responsabile, cu o amendă aplicată persoanei juridice.
Amenda este în cuantum de „20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de întârziere, care se face venit la bugetul de stat”.
În plus, persoanei care a reclamat nerespectarea sentinței judecătorești i se „acordă penalități pentru un termen de maximum 3 luni, socotit de la data comunicării încheierii privind stabilirea amenzii”.
Noul art. 26 stabilește: „Persoana juridică, autoritatea sau instituția publică se poate îndrepta cu acțiune împotriva celor vinovați de neexecutarea hotărîrii, potrivit dreptului comun. În cazul în care cei vinovați sunt demnitari sau funcționari publici, se aplică reglementările speciale.”
Consiliul Economic și Social (CES) a dat aviz nefavorabil proiectului legislativ din motive care stau întru-totul în picioare.
„Neîndeplinirea obligațiilor decurgând din hotărîri judecătorești este imputabilă conducătorului persoanei juridice, în principal, și, în secundar, altor angajați.
Este datoria nemijlocită a conducătorului să ia măsuri de îndeplinire și să controleze punerea în executare a acestor obligații decurgând din hotărâri judecătorești - consecință a aplicării defectuoase a prevederilor legale, de către personalul instituției pe care o conduce, astfel încât repararea prejudiciului cauzat trebuie să rămână o urgentă obligație de serviciu, dar și morală, în sarcina sa.
Trecerea responsabilității materiale în sarcina instituției diluează responsabilitatea șefului și lasă drum liber arbitrariului. Mai mult, ca reprezentant al instituției, ar trebui să se dea singur în judecată pentru acte greșit îndeplinite, fiind în același timp și comitent și prepus”, arată CES.
De asemenea, Consiliul avertizează că „nu este recomandabilă înlăturarea completă a răspunderii patrimoniale a conducătorilor persoanelor juridice de drept public, întrucât acestea au cel mai adesea un rol determinant în formarea voinței juridice a ziselor persoane juridice.”
„Înlăturarea răspunderii patrimoniale a conducătorilor persoanelor juridice de drept public înseamnă o micșorare a posibilității justițiabililor de a-și vedea reparate în mod efectiv prejudiciile cauzate de persoanele juridice, ceea ce reprezintă o situație inacceptabilă”, este concluzia CES.
Citește și: VIDEO Putin golește muzeele de tancuri T-62 învechite pentru a le trimite pe front în Ucraina
La rândul său, Administrația Prezidențială a cerut reexaminarea inițiativei legislative, însă din alte motive decât cele ridicate de CES.
Posibile implicații ale noii legi
Inițiativa legislativă așteaptă votul final al plenului Camerei Deputaților, după care va merge la promulgare de către președintele Klaus Iohannis.
Practic, după ce noile reglementări vor intra în vigoare, șeful unei instituții va putea să refuze punerea în executare a unei sentințe judecătorești fără a suporta vreo consecință.
Citește și: Senatul refuză, în unanimitate, să oprească propaganda Chinei din universitățile românești
Asta pentru că amenda nu va mai fi plătită de el, ci de instituția publică, din bani publici, care se vor constitui în fonduri la Bugetul de stat. Cu alte cuvinte, va avea loc un simplu transfer de fonduri publice din bugetul instituției respective în Bugetul de stat.
Un exemplu concret: șefii de instituții vor putea să refuze accesul presei la informații de interes public, chiar dacă jurnaliștii vor câștiga în instanță acest drept.
De asemenea, multe persoane fizice care au fost prejudiciate, inclusiv financiar, de o serie de decizii ale instituțiilor publice își vor recupera extrem de greu prejudiciile, dacă și le vor recupera vreodată.
