Ziua de 14 mai, anul acesta, este într-o marți. Este o zi încărcată de superstiții. Românii fac anumite lucuri pentru a scăpa de ghinion.
Potrivit credințelor românești, marți există trei momente nefaste care însumate fac trei ceasuri, iar acestea se petrec nu numai marți, dar și sâmbăta.
Sărbătoare religioasă 14 mai. După ziua cu 13 vin și 3 ceasuri rele. Cum să te aperi de ghinion
În zilele de marți ne putem ocupa de lucrurile care necesită curaj și care presupun anumite riscuri, deoarece energia lui Marte ne vă ajută să trecem peste greutăți.
Meteorologii britanici au descoperit că cea mai ploioasă zi din săptămână este marțea.
Pe de altă parte, ceea ce se discută lunea, este bine să fie parafat marțea, astfel încât afacerea să meargă bine toată săptămâna. În Roma Antică, multe afaceri erau discutate în ziua de marți și se făceau plățile importante.
Tradiția creștină spune că marțea este ziua în care se pomenesc proorocii și îndeosebi Sf. Ioan Botezătorul, cel care, după cum se arată în Biblie, ne ferește de ceasul rău, de răufăcători și de ispita celui viclean.
Cu timpul, marțea a căpătat conotații negative, și țăranii nu semănau niciodată în această zi, ca să nu își strice recoltele. Era și o vorbă: ”marțea nu-i de spor, nici de ajutor!”
Citește și: Cum treci de ”ceasurile rele” de marți. Superstițiile românilor despre ghinionul din această zi
Cine este sfântul sărbătorit pe 14 mai?
Sfântul Mucenic Isidor din Hios este pomenit în calendarul creştin ortodox în ziua de 14 mai.
Sfântul Isidor a trăit în timpul împăratului Deciu (249-251). Era din Alexandria şi "pentru vitejia sa, s-a scris în oaste şi s-a rânduit în ceata lui Numerian".
În timpul persecuţiilor împotriva creştinilor, care se îndreptau mai ales asupra soldaţilor care credeau în Hristos, Sfântul Isidor a fost pârât că este creştin.
Adus în faţa comandantului, acesta i-a cerut ca măcar o dată să jertfească zeilor potrivit legii împărăteşti şi după aceea putea să facă ce voia.
Citește și: Sărbătoare religioasă pe 13 mai. Povestea tinerei care nu voia să se închine lui Zeus. Ce a pățit?
Sfântul i-a răspuns superiorului său: "Nu mă vei putea amăgi pe mine cu meşteşugul tău, pentru că cel ce s-a lepădat odată de Domnul său, mai poate să se numească credincios? Adică, dacă cineva este necredincios în puţin, apoi este necredincios şi în mult".
Pentru mărturisirea sa neîncetată a numelui lui Hristos, Sfântului Isidor i-a fost tăiată limba şi apoi i-a fost tăiat capul, scrie Agerpres.
