România, la coada clasamentului țărilor în care să locuiești în pandemie
Pe măsură ce COVID-19 s-a răspândit în întreaga lume, preconcepțiile despre cele mai pregătite țări pentru o pandemie s-au schimbat întrucât multe dintre acestea au fost copleșite, în mod repetat, de cazuri de îmbolnăvire și se confruntă cu o revenire la carantine costisitoare.
Între timp, alte țări, inclusiv națiunile în curs de dezvoltare, au sfidat așteptările, unele aproape eliminând agentul patogen în interiorul granițelor lor. Bloomberg a analizat cifrele pentru a determina cele mai bune locuri pentru a locui în era coronavirusului – unde a fost cel mai eficient gestionat virusul, cu cea mai mică perturbare a afacerilor și a societății?
Clasamentul de rezistență la COVID (Bloomberg COVID Resilience) înregistrează economii de peste 200 de miliarde de dolari pentru zece valori cheie: de la creșterea cazurilor de virus, până la rata generală de deces, capacitățile de testare și acordurile incheiate pentru furnizarea vaccinurilor.
De asemenea, sunt luate în considerare capacitatea sistemului sanitar local, impactul restricțiilor legate de coronavirus, cum ar fi restricționarea activității și a libertății de circulație a cetățenilor.
Rezultatul este un punctaj general care este un fel de imagine a evoluției pandemiei în aceste 53 de locuri în prezent. Prin clasificarea accesului lor la un vaccin împotriva coronavirusului, oferim, de asemenea, o idee despre modul în care soarta acestor economii se poate schimba în viitor.
Nu este un verdict final și nici nu ar putea fi, date fiind imperfecțiunile privind informațiile despre virus și ritmul accelerat al acestei crize, în care valurile ulterioare au derutat locurile care au gestionat lucrurile bine prima dată. Circumstanța și norocul joacă, de asemenea, un rol, dar sunt greu de cuantificat.
Clasamentul se va schimba pe măsură ce țările își schimbă strategiile, atmosfera se schimbă și se întețește cursa pentru un vaccin viabil. Cu toate acestea, decalajul care s-a deschis între economiile de pe primele poziții și cele de pe ultimele locuri va dura probabil, cu consecințe potențial de lungă durată în lumea post-COVID.
Clasamentul este după cum urmează (țara și punctajul privind rezistența la COVID, potrivit Bloomberg):
- Noua Zeelandă 85,4
- Japonia 85
- Taiwan 82,9
- Coreea de Sud 82,3
- Finlanda 82
- Norvegia 81,3
- Australia 81.2
- China 80,6
- Danemarca 77
- Vietnam 74,3
- Singapore 74,2
- Hong Kong 73,6
- Canada 73,2
- Germania 71,2
- Thailanda 70,2
- Suedia 68,7
- Emiratele Arabe Unite 67,5
- Statele Unite ale Americii 66,5
- Indonezia 66,1
- Irlanda 65,1
- Israel 65
- Rusia 65
- Olanda 64,4
- Bangladesh 64,2
- Egipt 63,2
- Elveția 62,3
- Pakistan 61,7
- Marea Britanie 61,5
- Malaezia 61,4
- Turcia 60,6
- Grecia 59,9
- Arabia Saudită 59,6
- Portugalia 59,2
- India 58,1
- Africa de Sud 57,8
- Austria 56,3
- Brazilia 56,2
- Chile 55,9
- Irak 54,9
- Italia 54,2
- Spania 54,2
- Nigeria 53,9
- România 53,6
- Polonia 52,2
- Franța 51,6
- Filipine 48,9
- Iran 48,7
- Columbia 48,1
- Republica Cehă 46,8
- Belgia 45,6
- Peru 41,6
- Argentina 41,1
- Mexic 37,6
Noua Zeelandă este în fruntea clasamentului începând cu 23 noiembrie datorită acțiunii sale rapide și decisive. Micul stat insular a început să ia măsuri pe 26 martie, înainte de a se produce vreun deces de COVID-19, închizându-și granițele, în ciuda dependenței mari a economiei de turism.
La început, guvernul prim-ministrului Jacinda Ardern a declarat că vizează „eliminarea” virusului, investind resurse în testare, urmărirea contacților și carantina, totul ca strategie de „oprire” a transmisiei locale. După ce au reușit, în mare parte, neo-zeelandezii trăiesc practic într-o lume fără boala cauzată de SARS-COV-2. Națiunea a înregistrat puține infecții în comunitate în ultimele luni, iar muzica live și evenimentele sociale la scară largă au revenit. Deși industria sa turistică suferă, Noua Zeelandă este, de asemenea, bine poziționată pentru un vaccin, cu două acorduri de aprovizionare, inclusiv cel dezvoltat de Pfizer și BioNTech.
Mulți din „top 10” au inițiat și modelat ceea ce au apărut drept cele mai eficiente strategii de combatere a COVID-19. Controlul frontierelor a fost un element cheie, începând cu cordonul sanitar inițial al Chinei în jurul provinciei Hubei, care a protejat în mare măsură restul țării de infecții. Economia în care a început această criză este cea mai mare dintre țările clasate drept cele mai performante, cu teste masive implementate la primul semn de cazuri noi și o carantină obligatorie de 14 zile pentru călători. Tendința Chinei de a impune carantine severe în regiunile în care resursele medicale sau de urmărire sunt slabe este un dezavantaj.
Cele trei națiuni nordice din primele zece locuri reflectă modul în care controlul frontierelor a fost utilizat eficient în Europa. Finlanda și Norvegia au blocat intrarea majorității străinilor de la mijlocul lunii martie, deși fac parte din spațiul Schengen fără pașaport din Europa. Națiunile europene de top au reușit să evite recrudescența care acum cuprinde țări precum Franța, Marea Britanie și Italia, cauzată parțial de călătoriile din vacanță de vară.
Performanța slabă a unora dintre cele mai proeminente democrații din lume, inclusiv Statele Unite, Marea Britanie și India, spre deosebire de succesul unor țări autoritare precum China și Vietnam, a ridicat întrebarea dacă societățile democratice sunt pregătite să facă față provocărilor unei pandemii.
Clasamentul Bloomberg COVID Resilience spune o poveste diferită: opt din primele 10 sunt democrații. Succesul în oprirea virusului SARS-COV-2, cu perturbări minime, pare să depindă mai puțin de capacitatea de a le ordona oamenilor să se supună, ci mai mult de guvernele care generează un grad ridicat de încredere și de respect social.
Atunci când cetățenii au încredere în autorități și în recomandările lor, carantina s-ar putea să nu fie deloc necesară, după cum demonstrează Japonia, Coreea și, într-o oarecare măsură, Suedia. Noua Zeelandă a subliniat comunicarea de la început, cu un sistem de alertă pe patru niveluri, care le-a oferit oamenilor o imagine clară a modului și motivului pentru care guvernul acționează, pe măsură ce epidemia evoluează. Investițiile în infrastructura de sănătate publică sunt, de asemenea, importante.
Clasamentul de rezistență la COVID al Bloomberg expune câteva adevăruri incomode pentru națiunile care au fost cândva considerate cele mai avansate din lume. Începând cu 23 noiembrie, marile țări europene, cum ar fi Marea Britanie și Franța, se află în jumătatea inferioară a listei. Conectivitatea a apărut ca un blestem în era pandemiei, hub-urile de călătorie globale și orașele lumii precum Londra, New York și Paris devenind epicentre în care infecțiile au fost inițial aduse de călătorii din alte părți.
Locuri precum Thailanda și Singapore, bazate pe voiaje și pe turism, și-au văzut economiile dur lovite. În schimb, țările în curs de dezvoltare, precum Pakistanul și Bangladeshul, au beneficiat de relativa lor depărtare. Populațiile lor sunt, de asemenea, mult mai tinere, în medie, ceea ce a contribuit la menținerea ratei generale a mortalității scăzute. Dovezi limitate și date de calitate slabă întunecă imaginea în aceste locuri, deși raportarea cazurilor și a deceselor are loc peste tot.
Europa Vestică se află acum în mijlocul unui val acerb care a forțat guvernele să impună noi carantine. Stăvilirea realizată în primăvară a fost anulată de reducerea restricțiilor, permițând turiștilor să readucă virusul.
Belgia are cea mai mare rată a mortalității pe plan global, din cele 53 de economii, după ce virusul a făcut ravagii în căminele de bătrâni. Această poziție vine din decizia de a înregistra toate decesele din căminele de bătrâni, în apogeul primului val, ca fiind cauzate de COVID-19, chiar și fără un diagnostic oficial prin testare.
Marea Britanie, Italia și Franța au văzut cazurile și decesele în creștere, în ultimele luni, iar carantina mai strictă din Franța a împins țara în jos în clasament. Rata pozitivă de testare a Franței a crescut la peste 20% la începutul lunii noiembrie, de la aproximativ 1% în iulie. După impunerea unei noi carantine la 30 octombrie, rata a scăzut sub 12 la sută, începând cu 23 noiembrie.
Suedia, care a fost inițial selectată pentru evitarea carantinei, înregistrează acum un nivel relativ ridicat aproape la toate criteriile Bloomberg, ocupând locul 16, în general.
După un val inițial de decese în rândul persoanelor în vârstă, performanța țării în ceea ce privește indicatorii reflectă mai puține cazuri, decese și mai puține perturbări decât în alte părți ale Europei. O abordare mai puțin perturbatoare este mai durabilă pe termen lung, a spus Hitoshi Oshitani, profesor de boli infecțioase la Universitatea Tohoku și un autor-cheie al unei astfel de strategii în Japonia. „Nu cred că acest virus va dispărea în următoarele câteva luni și, probabil, în următorii câțiva ani, așa că trebuie să găsim cel mai bun mod de a trăi cu el”, a spus Oshitani, într-un interviu.
Iarna, vaccinuri, mutații virale: perspectivele pandemiei rămân incerte în 2021 și mai departe. Cu toate acestea, după ce au îndurat un an de luptă cu COVID-19, guvernele și populațiile au acum o mai bună înțelegere a agentului patogen, a celui mai bun mod de a încetini răspândirea acestuia și de a atenua daunele pe care le provoacă.
Pe măsură ce datele se vor schimba în lunile următoare, se va schimba și clasamentul Bloomberg COVID Resilience; vom actualiza imaginea pe măsură ce evoluează, potrivit g4media.ro.
