România a intrat oficial în Spațiul Schengen aerian și maritim. Care sunt noile reguli?
România a intrat oficial în Spațiul Schengen aerian și maritim. Care sunt noile reguli? Începând de astăzi nu se mai efectuează controale asupra persoanelor la frontierele aeriene şi maritime interne ale UE dintre Bulgaria şi România şi celelalte ţări din spaţiul Schengen.
România a intrat oficial în Spațiul Schengen aerian și maritim. Care sunt noile reguli? Începând de astăzi nu se mai efectuează controale asupra persoanelor la frontierele aeriene şi maritime interne ale UE dintre Bulgaria şi România şi celelalte ţări din spaţiul Schengen.
România a intrat oficial în Spațiul Schengen
Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne al UE din 30 decembrie 2023 a decis eliminarea controalelor la frontierele aeriene şi maritime interne cu Bulgaria şi România, după ce Austria şi-a ridicat veto-ul.
Astfel, începând cu 31 martie 2024, nu se vor mai efectua controale asupra persoanelor la frontierele aeriene şi maritime interne ale UE dintre Bulgaria şi România şi celelalte ţări din spaţiul Schengen. Această dată corespunde modificării programului de iarnă/vară stabilit de Asociaţia Internaţională de Transport Aerian (IATA).
Citește și: Karner spulberă visul României de aderare la Schengen: „Cred că e greşit să speculăm următorul pas”
Aderarea parţială a României şi Bulgariei la Spaţiul Schengen aerian şi maritim se face în baza Deciziei (UE) 2024/210 a Consiliului din 30 decembrie 2023 privind aplicarea integrală a dispoziţiilor acquis-ului Schengen în Republica Bulgaria şi în România. În decizie se arată că în Consiliul UE se depun eforturi pentru a lua o decizie de eliminare a controalelor asupra persoanelor şi la frontierele terestre interne în cele două ţări.
Marea noutate odată cu intrarea României în Schengen, pe cale aeriană (Air Schengen), este că cetăţenii români nu trebuie să mai prezinte Poliţiei de frontieră documentele la călătorii în celelalte 28 de state (incluzând şi Bulgaria) din acest spaţiu.
Se scanează permisul de îmbarcare şi se trece prin controlul de securitate şi al bagajelor, fără a se mai controla documentele. Cu toate acestea, poliţiştii vor putea efectua verificări de identitate pentru stabilirea situaţiei legale a persoanelor şi pentru prevenirea faptelor ilegale. Pentru deplasările în statele non-Schengen, condiţiile de călătorie rămân neschimbate.
Călătoriile în cazul minorilor
Tot la 24 martie 2024, şeful Inspectoratului General al Poliţiei de Frontieră (IGPF), Cornel Laurian Stoica, a făcut precizări privind cetăţenii români minori, precizând că aceştia, la fel ca şi adulţii, nu mai trec prin controlul de frontieră, dar că însoţitorii lor trebuie să aibă asupra lor aceleaşi documente ca şi până acum: documentul de călătorie valabil; acordul celuilalt părinte în situaţia în care călătoreşte însoţit doar de unul dintre părinţi; acordul ambilor părinţi când călătoreşte însoţit de altă persoană decât părintele.
"În ceea ce priveşte cetăţenii români minori, ca şi în cazul adulţilor, aceştia nu vor mai efectua controlul de frontieră şi vor merge, de asemenea, direct către poarta de îmbarcare. Aceştia nu vor avea nevoie de niciun aviz suplimentar, putând să călătorească în spaţiul Schengen cu aceleaşi documente ca şi până în prezent (...) Dacă se constată că aceştia nu sunt în posesia lor, nu li se va permite ieşirea din ţară. Însoţitorii minorilor, alţii decât părinţii sau reprezentantul legal, nu mai sunt obligaţi să prezinte certificatul de cazier judiciar în format fizic, acesta este consultat electronic de către poliţistul de frontieră. Însă, dacă poliţistul de frontieră constată că însoţitorul minorului a săvârşit anumite infracţiuni prevăzute de lege, acestuia nu i se va permite ieşirea din ţară cu minorul. Este vorba despre următoarele infracţiuni: omor; infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale; infracţiuni privitoare la traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile; lipsire de libertate în mod ilegal; infracţiuni privind traficul de droguri sau precursori; trafic de ţesuturi sau organe umane; infracţiuni de terorism", a evidenţiat şeful Poliţiei de frontieră.
Dacă minorul călătoreşte însoţit doar de un părinte sau de o terţă persoană sunt necesare: document de călătorie valabil; acordul celuilalt părinte dacă călătoreşte însoţit doar de unul dintre părinţi; acordul ambilor părinţi când călătoreşte însoţit de altă persoană decât părintele; doar documentul de călătorie dacă se deplasează la domiciliu/reşedinţă şi face dovada în acest sens; doar acordul unuia dintre părinţi când se deplasează la studii/concursuri/tratament medical şi face dovada scopului declarat al călătoriei. Dacă minorul are peste 16 ani şi călătoreşte neînsoţit va avea nevoie de: document de călătorie valabil; acord din partea ambilor părinţi; doar document de călătorie dacă face dovada domiciliului/reşedinţei în ţara în care călătoreşte, a mai precizat Cornel Laurian Stoica.
Citește și: Românii plătesc ce nu consumă. Ce este taxa pe apa de ploaie și de ce ne vine pe factură?
Vizele Schengen
Un alt efect al aderării la Schengen-ul maritim şi aerian este acela că, începând cu data de 31 martie 2024, autorităţile române vor elibera vize Schengen. Acestea vor permite titularilor să călătorească în spaţiul Schengen, pentru şederi care nu depăşesc o perioadă de 90 de zile în orice perioadă de 180 de zile. Vizele de scurtă şedere eliberate de către autorităţile române înainte de data de 31 martie 2024, vor continua să fie valabile până la data expirării dar numai pentru teritoriul României şi în condiţiile stabilite de prevederile Deciziei nr. 565/2014/UE.
