Alegeri în Republica Moldova. Rusia preia controlul. Bucureștiul, absent

DE Mircea Marian | Actualizat: 13.02.2019 - 14:49

În totala indiferență a politicienilor români, pe 24 februarie vor avea loc alegeri parlamentare în Republica Moldova. Deși nu există sondaje credibile, se conturează o înfrângere a taberei pro-europene.

SHARE

Pe locul I se va situa, cel mai probabil, Partidul Socialist din Republica Moldova (PSRM), condus oficial de Zinaida Greceanîi, dar aflat, de facto, sub controlul politic al președintelui filo-rus Igor Dodon.

Problema pare a fi dacă PSRM va putea atinge de unul singur o majoritate care să-i permită să alcătuiască Guvernul, adică să obțină 51 de mandate în viitorul Legislativ, sau va fi nevoit să ceară ajutorul Partidului Democrat, condus de oligarhul Vladimir Plahotniuc.

O a doua variantă este ca Plahotniuc să creeze o majoritate împreună cu candidații independenți, inclusiv cei asociați cu PSRM, și cu reprezentanții Partidului Politic Șor (PPS), condus de Ilan Șor, suspect în devalizarea mai multor bănci. În sfârșit, există posibilitatea ca nicio majoritate să nu poată fi alcătuită și să se ajungă la noi alegeri.

O mită electorală de la Putin

Guvernarea de la Moscova i-a dat o mână de ajutor socialistului Dodon care, în noiembrie 2018, a anunțat că, de la 5 ianuarie 2019, după discuții cu Vladimir Putin, au fost anulate taxele vamale la exporturile către Rusia pentru o serie de produse: mere, pere, caise, vișine, struguri și vin. Măsura expiră după șase luni, în iulie 2019, adică după ce Rusia va ști noua configurație politică din Basarabia.

Totuși, favoarea făcută de Putin lui Dodon s-a dovedit a fi inaplicabilă: Rusia a interzis importurile unor produse agroalimentare care tranzitează Ucraina, măsură ce lovește direct în exporturile din Moldova. Varianta tranzitării acestor produse prin alte țări ar fi prea scumpă.

Dodon a mai anunțat, tot în noiembrie 2018, că aproximativ 180 mii de moldoveni care au încălcat legislația și au interdicția de a intra pe teritoriul Federației Ruse vor beneficia de amnistie.

Plahotniuc aranjează sistemul

În toamna lui 2017, Parlamentul Republicii Moldova, dominat de Partidul Democrat, a modificat sistemul electoral și a introdus un sistem mixt de alegere a Parlamentului. Socialiștii lui Dodon au susținut acest proiect.

Astfel, din cele 101 de mandate în Legislativul de la Chișinău, 50 vor fi alese în sistemul pe listă, toate raioanele constituind o circumscripție electorală. Pragul este de 6% pentru partide (ridicat de la 4%) și 8% pentru alianțe.

Alte 51 de mandate vor fi alese prin sistemul uninominal într-un singur tur, așa cum se aleg în România primarii. Sunt organizate 46 de circumscripții pe teritoriul controlat de autoritățile Republicii Moldova, din care 11 circumscripții pe teritoriul municipiului Chișinău, 2 circumscripții pe teritoriul municipiului Bălți și 2 circumscripții pe teritoriul Găgăuziei, 2 circumscripții pe teritoriul Transnistriei, precum și 3 circumscripții în Diaspora.

Maia Sandu a cerut guvernului de la București să pună presiune asupra Chișinăului.

Comisia de la Veneția a apreciat drept „inoportun“ acest sistem mixt de vot, mai ales experimentarea sistemului uninominal. „Vor să conserve sistemul oligarhic pe care l-au clădit. Ne mișcăm spre dictatură!“, a avertizat Maia Sandu, copreședinte al Blocului electoral „ACUM Platforma DA și PAS“, principala formațiune pro-europeană.

Opoziția a criticat, pe lângă sistemul uninominal de vot, și faptul că s-au înființat două circumscripții în Transnistria și doar trei în Diaspora. La o populație estimată la 3,4 milioane de locuitori (inclusiv Transnistria), circa 800.00 de cetățeni moldoveni trăiesc sau lucrează în străinătate. Aproximativ jumătate din aceștia ar munci în Rusia.

În 23 ianuarie 2019, Maia Sandu a cerut guvernului de la București să pună presiune asupra Chișinăului: „Noi ne dorim ca autoritățile de la București să transmită mesaje foarte clare pentru ca regimul de la Chișinău să asigure alegeri libere și corecte. Alegerile libere și corecte nu sunt numai pentru a menține procesul democratic, dar și pentru ca la hotarul României să nu ajungă Rusia, să nu fie pierdută definitiv Republica Moldova pentru Occident și pentru România“. Niciun oficial al guvernului PSD nu i-a răspuns public.

În plus, pentru ca situația să fie și mai complicată, la propunerea formațiunii conduse de Plahotniuc, în aceeași zi cu alegerile se organizează și două referendumuri. La primul referendum, întrebarea este: „Sunteți pentru reducerea numărului deputaților din Parlament de la 101 la 61?“. La al doilea, alegătorii sunt invitați să răspundă la întrebarea: „Sunteți pentru ca poporul să poată revoca (demite) deputații din funcție dacă nu își îndeplinesc corespunzător obligațiile lor?“.

În consecință, alegătorii vor primi, la 24 februarie, patru buletine de vot: unul pentru alegeri în cadrul votului pe listă, altul pentru alegerile uninominale, plus două pentru referendumuri.

Tabăra pro-europeană, divizată

Deși este evident că tabăra pro-europeană ar fi trebuit să se alieze pentru a avea șanse mai mari în alegerile în sistem uninominal, acest lucuru nu s-a întâmplat. Cel puțin trei formațiuni se declară pro-europene și, într-o măsură mai mare sau mai mică, susțin unirea cu România: Blocul ACUM, condus de Maia Sandu și Andrei Năstase, Mișcarea Populară Antimafie, condusă de Sergiu Mocanu și Daniela Bodrug, și Partidul Liberal, unde președinte este Dorin Chirtoacă, fostul primar al Chișinăului, iar președinte de onoare este Mihai Ghimpu, fost președinte al Legislativului de la Chișinău.

Inițial, Chirtoacă, Năstase și Maia Sandu intenționau să coopereze. Disputa dintre Blocul ACUM și PL a început când Maia Sandu și Andrei Năstase au anunțat că liberalii au întârziat cu lista de candidați care urmau să fie incluși pe circumscripții, lăsându-le libere doar anumite localități, pe care PL-ul nu le-a acceptat. Chirtoacă i-a numit trădători pe Maia Sandu și Andrei Năstase și l-a atacat pe acesta din urmă pentru implicarea în privatizarea Air Moldova, în anul 2000.

Și Mișcarea Antipopulară Antimafie a lovit, constant, alianța ACUM: „Noi am numărat cel puţin 15 persoane care merg astăzi pe listele Blocului ACUM şi vor fi foarte buni candidaţi, dacă ajung deputaţi, să fie într-o alianţă de guvernare a lui Plahotniuc, care să voteze pentru Plahotniuc în funcţia de prim-ministru, fie pentru un alt om al lui Plahotniuc“.

Andrei Năstase a câștigat, anul trecut, alegerile pentru funcția de primar al Chișinăului, dar o judecătoare a invalidat victoria sa.

Comentarii

Alege abonamentul care ți se potrivește

Print

  • Revista tipărită
  • Acces parțial online
  • Newsletter
Abonează-te

Digital + Print

  • Revista tipărită
  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
Abonează-te

Digital

  • Acces total online, inclusiv arhivă
  • Newsletter
  •  
Abonează-te
© 2019 NEWS INTERNATIONAL S.A.