Istoricii arădeni spun că Preparandia nu a fost o simplă școală regională sau locală, ci mai degrabă o școală națională prin excelență, având un rol important în dezvoltarea vieții culturale din România.
Povestea primului director de școală pedagogică românească. Pierde catedra, moare de tânăr
Mai exact la data de 15 noiembrie 1812, la Arad, s-a înfiinţat cea prima şcoală destinată pregătirii cadrelor didactice: „Înalta şcoală pedagogică a naţiunii valahe“.
Cursurile şcolii, care de-a lungul celor două secole de existenţă s-a dovedit a fi una dintre cele mai prestigioase instituţii de cultură, au început cu 78 de elevi, îndrumaţi de profesorii Dimitrie Ţichindeal, Constantin Diaconovici Loga, Iosif Iorgovici şi Ioan Mihuţ.
Citește și: Povestea româncei care a fost prima femeie avocat din Europa! Ocolită de clienți, nu pledează
Elevii proveneau din localităţile comitatelor Arad, Timiș, Caraş și Torontal. După absolvire ei au răspândit ştiinţa de carte în limba română în satele natale.
Cine a fost Țichindeal?
Dimitrie Ţichindeal (n. 1775, Becicherecu Mic - d. 20 ianuarie 1818) s-a născut într-o familie de preoţi şi a urmat studiile teologice la Timişoara.
Odată terminate studiile s-a întors în satul natal, devenind învăţător şi apoi preot. Vine ulterior la Arad unde profesează timp de doi ani.
Citește și: Povestea românului care a compus sute de șlagăre cântate de Moscopol și Zavaidoc. Sfârșește tragic
În contemporan a publicat un volum de fabule cu substrat social, adaptate la realităţile româneşti. Acesta îi aduce şi demiterea din învăţământ din cauza promovării limbii şi culturii române în detrimentul celei sârbe, sinonim la acea vreme cu ortodoxismul din Banat. Ţichindeal înaintează în acest sens un memoriu împăratului Austro-Ungariei în care se plânge de această persecutare, însă fără rezultat.
Conform celor postate pe pagina de Facebook Muzeul Preparandiei Arad activitatea sa de militant pentru drepturile românilor din Banat ia un nou avânt şi în 1807. Ţichindeal se numără printre semnatarii unui memoriu către împăratul Francisc I al Austriei pentru numirea unui director român peste şcolile româneşti din Banat. Ţichindeal devine astfel primul director român al Preparandiei din Arad.
După Marea Unire, şcoala pedagogică denumită preparandie sau şcoala normală (de la norme, legi, ordine, conform cărora era administrată), a funcţionat sub administraţie românească cu noi denumiri: în 1919 a fost denumită, după model francez, „Şcoala normală cu 8 clase“, în 1920, „Şcoala normala greco ortodoxă română“.
Pierde din nou catedra
În 1814 reprezentanţi ai românilor din Banat, printre care şi Ţichindeal, trimit un nou memoriu împăratului cerând de această dată numirea unui episcop român la Arad. Acest lucru îi aduce din nou pierderea catedrei, din cauza nemulţumirilor create în conducerea Bisericii Ortodoxe Sârbe.
Pe plan literar, Ţichindeal se ocupă de traducerea de texte din limba sârbă în limba română, cu acelaşi scop, de a promova educarea şi emanciparea maselor româneşti. Traduce mai ales lucrările marelui iluminist sârb Dositej Obradovic.
Citește și: Povestea regelui dac care a băgat spaima în romani. Stăpânea jumătate din Europa: „Era temut”
Traduce inclusiv fabulele, modificate uşor, pe care le-a publicat mai târziu ca fiind creaţii proprii. De aceea nu au o valoare atât literară, cât simbolică, fiind adaptate de la viaţa şi obiceiurile sârbeşti la realitatea românească.
Bolnav, se stinge din viaţă la numai 43 de ani, într-un spital din Timişoara. Este îngropat în satul său natal, la Becicherecu Mic.
Astăzi, o școală din Arad îi poartă numele. Liceul Pedagogic „Dimitrie Țichindeal” a fost întemeiat în 1812 de către Dimitrie Țichindeal ca Preparandia din Arad. Importanța sa a fost majoră datorită lipsei unei școli în limba română, în întreaga Transilvanie, potrivit adevărul.ro.
